Predica devastatoare de la Putna

La nici o televiziune nu s-a spus NIMIC!

     Conducatorii de astăzi ai țării vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE.
Nu se poate să scoți legi noaptea, împotriva propriului popor sâmbăta trecută, Mănăstirea Putna și-a prăznuit hramul, Adormirea Maicii Domnului. Cu această ocazie, starețul Melchisedec Velnic a invitat pentru Sfânta Liturghie un număr impresionanți de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, dar și ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, ce ține de Patriarhia Moscovei. Astfel, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului a slujit alături de ÎPS Meletie al Cernăuților și Bucovinei, PS Longhin Jar, Episcop de Bănceni, dar și ÎPS Irineu de Nejin și Priluki. Alături de ierarhi au mai slujit peste 50 de preoți. Totul în fața a peste 10 000 de oameni, dar și a comisarului european Corina Crețu și a altor politicieni. Deși cuvântul PS Longhin a impresionat asistența, o impresie deosebit de puternică a stârnit predica P.S. Ambrozie, Episcopul Giurgiului. De altfel, după slujbă, politicianul Aurelian Pavelescu spunea că predica PS Ambrozie a fost cel mai dur mesaj adresat statului român de către Biserică din 1990 încoace:

     << Sa vorbim astazi despre Doina si Ion Aldea Teodorovici? Sa vorbim astazi despre Grigore Vieru?… Sau, poate, despre sfintii inchisorilor, care au fost condamnati zilele trecute.
Dupa ani si zeci de ani de temnita grea si de reeducare la Pitesti, la Aiud, unde s-a ridicat un memorial la Rapa Robilor, la Balta Brailei la taiat de stuf…
 Ne dezbina astazi strainii pentru ca nu mai avem oameni de constiinta si de demnitate, cu frica de Dumnezeu si cu dragoste fata de poporul din care s-au zamislit.
     Cand am fost noi impotriva vreunui neam, impotriva vreunei etnii, impotriva vreunei religii?
     Cand in cartile noastre de slujba vechi de la Putna… imi aratau calugarii aseara ca ne rugam (in rugaciunea lui Manase – n.n.)  „ lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob si semintiei celei drepte a lor”. Cand cartile noastre de slujba sunt pline de trimiteri la iudaism si nu-l  incrimineaza niciodata. Cand am fost noi impotriva lipovenilor care au fugit in vremea lui Nikon si s-au stabilit la gurile Dunarii […], a turcilor sau a tatarilor (din tara noastra -n.n.)?
     Domnitorii nostri plateau tribut la Inalta Poarta ca niciodata, dar NICIODATA, sa nu se ridice o moschee in tara. Dar relatiile erau atat de bune, incat, cand domnitorii nostri cand mergeau la Inalta Poarta, nu erau ingenuncheati si târâti, cum vedem in filmele de mare audienta facute de turci astazi, ci se duceau cu demnitate la Inalta Poarta. Dar niciodata nu ne-am vandut tara.
     E o mare povara sa duci neamul pe umerii tai, spunea parintele Iustin Parvu. Pe unii ii lasa genunchii. Au lasat si pe unul, si pe altul, s-au operat.
     Bine ar fi sa nu ne lase mintea, cugetul nostru romanesc. Nu se poate construi moschee in tara voievozilor, a ighemonilor, pentru un popor atat de tolerant, atat de iubitor, atat de (filoxen), de iubitor de straini. Au moschee in Parcul Carol, este o foarte frumoasa moschee in Constanta…
     Avem un Consiliu Consultativ al Cultelor, în care, prin rotaţie, cultele recunoscute au preşedinţia… […] Avem prieteni de religie islamica, ne intalnim cu ei…
     Nu se poate sa se scoata legi noaptea impotriva propriului popor. Nu se poate sa se condamne intelectualitatea romaneasca, [cei] care au patimit atat de mult si despre care Petre Tutea spunea ca nu poate descrie atrocitatile petrecute in temnitele si inchisorile romanesti, cand voiau sa-i reeduce la Pitesti, cand mureau si ii ingropau in gropi comune, ca in vremea in care comunismul se instala in "Sfanta Rusie”. Nu putem sa repetam istoria pentru niste epigoni, cum scria Eminescu. Pana la urma, la scara istoriei, ce ramane dupa noi? Trebuie sa pricepem vremurile pe care le traim!
     Eu nu pot sa accept ca nepot de veteran de razboi – bunicul meu a luptat la Cotul Donului, a vazut romani murind acolo si eu am crescut pe genunchii lui – eu nu pot sa accept ca sunt nepot de bandit! Caralii, tortionarii insisi vedeau la un moment dat ca, totusi, sfintii inchisorilor sunt oameni educati, sunt oameni buni si, la un moment dat, nu-i mai bateau. Cititi (despre) temnitele suferintei!
     Cine condamna astazi Gulagurile, deportarile de orice fel, in indepartata Siberie, unde copiii se jucau cu craniile parintilor morti, care n-aveau timp sa putrezeasca… Sau cei deportati in Baragan, pe Vlasca sau Teleorman. De lotul Arnautoiu, care se ascundeau in muntii Fagarasului, de copiii care au ramas fara parinti si a caror minte a fost schimbata…
     Vedeti, iubiti credinciosi, lucrurile acestea se repeta in istorie, ciclic, „roata vietii roata”...
In Balcanii despre care se spune ca sunt „un butoi de pulbere”, in Kosovo, in Serbia, cu care eram inruditi prin Sfantul Nicodim de la Tismana...
     Pe vremuri, domnitorii, ighemonii noștri, pe vremea postului mare, chemau arhiepiscopul la Curte și se îmbrăcau în haine cernite, monahale. Țineau pravila, țineau postul. Și Dumnezeu apăra țara. Astazi, cei care se joaca cu destinele acestei tari pitoresti vor fi condamnati la damnatio memoriae ( ștergerea, dispariția din istorie -n.n)… Pamantul tarii e sfant, pentru ca adaposteste osemintele celor pe care nu mai pot sa-i caute astazi istorici ca Marius Oprea [pentru ca nu li se mai da voie]. Cine mai are curaj sa vorbeasca astazi? Pentru ca s-a dat lege care condamna.
     Noi nu va indemnam la dezbinare, noi nu va indemnam la ura, dar va spunem din istorie ceva. […] Daca nu aveam un principe strain, din familia Hohenzollern, care sa vina, sa fie adus (in tara noastra) intr-un mod pe care-l cunoasteti, ca sa nu fie oprit niciunde, nu am fi avut un rege precum Carol. Daca, apoi, Carol, nu ar fi lasat un nepot precum Ferdinand – "Nando” – sotul reginei Maria, nu am fi avut astazi o tara unita la 1918. Domnitori straini de neam, dar de cuget si simtire romaneasca. V-ati intrebat vreodata, citind cartile reginei Maria, cat de greu i-a fost reginei sa-l convinga pe „Nando” sa ia decizia corecta de a parasi dealul Cotrocenilor si a fugi cu Guvernul la Iasi, la jumatatea lui 1916, ca au venit nemtii si au ocupat Cotrocenii… Cat de greu i-a fost lui „Nando” sa ia decizia de a lupta… Cum am vazut la regii Romaniei, rand pe rand, ctitori de neam si de tara: au respectat credinta poporului!
     Poti sa fi strain de neam, dar nu poti sa fii strain de tara! Poti sa fii de alta religie, dar nu poti sa promovezi o lege facuta noaptea, necitita, nestudiata, nedata la comisii de specialitate si sa nu consulti o Biserica care se cheama prin sintagma „Biserica nationala”. Si, daca suntem „Biserica nationala”, trebuie sa fim consultati. Ca niciodata Biserica n-a mers impotriva neamului! […]

     Trebuie sa avem demnitate! Trebuie sa marturisim, fiindca stramosii nostri se rascolesc in mormant si se va intampla cum s-a intamplat la Neamt, unde „au explodat” caldaramul si aleile, si a iesit sfantul [necunoscut] din mormant. Pentru ca Mantuitorul spune: "Daca voi veti tacea, pietrele vor vorbi”. Cum sa nu marturisim astazi? Toate religiile lumii trebuie respectate, toate cultele trebuie respectate.. Unde este libertatea de exprimare a cultului?
     O sa va spun un lucru pe care nu l-am spus niciodata… In 1989, cand am vazut cum colegii nostri de liceu au venit la Bucuresti sa puna umarul la „Revolutie” sau ce a fost ea, au fost impuscati la Otopeni... toti copii curati, care au fost ridicati la oaste dupa 18 ani... De cate ori ma
duceam la aeroport si primeam ierarhi, ma gandeam la ei, cei pe care nu-i mai pomeneste nimeni azi. Acum soldatii nu mai sunt pomeniti  decat cand lupta pentru cauze straine, in tari straine, si-i aduc morti, cu tricolorul.
     Biserica Ortodoxa romaneasca, Biserica neamului ar trebui intrebata... Ce e un om in fata istoriei, cand poate sa dispara maine-poimaine? NU SUNTEM SOVINI! Luati albumele din Bucovina scoase de stareta Mihaela Cozmei, sa vedeti lipoveni, evrei, turci, tatari, rromi…
     N-am fost niciodata sovini si nu suntem sovini! Suntem atat de primitori, incat strainului ii dai casa ta, masa ta, sufletul tau, dar numai pana in momentul in care se leaga de credinta copiilor tai.

     O sa murim intr-o zi, credeti ca suntem alfa si omega, inceputul si sfarsitul? Stefan cel Mare n-a islamizat tara si a suferit. Cui a spus oful sau? La duhovnic. Pe Vlad Tepes, nepotul lui Mircea cel Batran, occidentalii ni l-au facut strigoi sau vampir, prin cartea lui Bram Stoker – a fost ctitor! Mihai Viteazul – orfan, a fost crescut de calugari la Simonospetra. Domnitorii nostri au murit pentru neam si pentru tara…

     Trebuie sa marturisim credinta, trebuie sa avem atitudine! Pentru ce este folosita biserica? Doar pentru inchinarile mari? >>

15 curiozitati absolut incredibile despre inima!

Cercetarile din ultimii ani ne poarta catre un nou nivel al intelegerii existentei noastre. Inima este un organ fascinant care are propria sa 'viata', generand o energie incredibila care ne tine in legatura cu ceilalti si cu intregul Univers.
Inima este un organ incredibil, ea da viata transportand oxigen si nutriente in tot corpul nostru, prin intermediul sangelui, dupa un ritm extrem de precis.
Cercetatorii afla acum ca aceasta masinarie incredibila, de marimea unui pumn, si nu mai grea de 300 de gr, poseda un nivel de inteligenta pe care abia acum incep sa o inteleaga. Cercetarile arata ca inima joaca un rol extrem de important in activitatea noastra mentala, fizica si emotionala, activitate care pana acum nici nu era banuita.
Dupa douazeci de ani de cercetari, Institutul HearthMath a descoperit ca inima este un organ senzorial care se comporta ca un centru foarte sofisticat al existentei fiecarei fiinte umane.
1. Pana nu de mult, oamenii credeu ca cel mai important organ este creierul, dar campul magnetic al inimii este de 5000 de ori mai puternic decat cel al Creierului, au demonstrat recent, oamenii destiinta.
2. In starea fetala, inima se formeaza inaintea creierului.
3. In medie, o inima bate de 110,000 de ori pe zi, de 40 de milioane de ori pe an si de 3,5 bilioane de ori intr-o viata.
4. Intr-o ora, inima produce energia necesara pentru a ridica 907.185 la o inaltime de 0, 9144 metri. Intr-o ora si 15 minute, inima poate ridica o Toyota Prius!
5. Sursa batailor inimii este inima insasi, iar nu creierul. Inima bate de la sine. Atunci cand se efectueaza un transplant de inima, aceasta nu poate fi conectata cu creierul.
6. Impulsul electric al fiecarei batai de inima poate fi masurat de la aproximativ 1, 200 m distanta de corp!
7. Impulsul electric al inimii este de 40-60 de ori mai puternic decat cel al creierului. Este cu mult mai puternic decat impulsul electric al oricarui organism din corp.
8. Inima trimite mai multe informatii catre creier decat creierul catre inima.
9. Sistemul vascular al inimii masoara 60.000 de mile lungime (96.5606 km) si poate inconjura pamantul de doua ori.
10. Celule miocardice de la oameni diferiti puse impreuna, se acomodeaza, stabilesc legaturi si reusesc sa functioneze la unison, ca un intreg, au descoperit cercetatorii. In cazul celulelor nervoase, aceste principii nu sunt valabile.
11. Electricitatea pe care o genereaza inima poate fi detectata si masurata in patternurile creierului unei persoane aflata in apropiere.
12. Inima are de fapt propriul sau creier. Un creier care genereaza de 50 de ori mai multa energie electrica si de cinci mii de ori mai multa putere magnetica decat creierul.
13. Undele creierului unei mame se conecteaza la bataile inimii bebelusului ei.
14. Cand o persoana se simte stresata, coplesita, anxioasa, nesigura si tematoare, inima trimite semnale haotice si incoerente catrecreier/minte, atragand stresul.

15. Atunci cand in mod sincer simti speranta si compasiune, inima ta transmite semnale coerente si armonioase catre creier, inlocuind sentimentul izolarii de ceilalti, cu senzatia apropierii.

Cât de înstrăinați suntem în această lume!

     Mergem înainte cu bune, cu rele, cu oameni sinceri sau interesați, într-o lume pestriță, parcă blestemată din cauza împătimirii sufletelor în mândrie. Cât de înstrăinați suntem în această lume! Câtă durere ne creăm inconștient și apoi ne întrebăm de ce suferim! Dacă am asculta învățătura Domnului Iisus Hristos, „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, viața noastră ar fi ca în Raiul mult dorit. Păcat că trăim în ignoranță și doar cu respectarea anumitor tradiții ortodoxe. Nu e suficient să mergem la biserică dacă acolo ne ducem doar ca să arătăm celorlalți ce buni suntem și să ne mândrim cu falsa pioșenie. Nu ne ajută cu nimic.
     Chiar dacă ne ascundem bine adevărata față tot suntem devoalați de metehnele noastre și de neiubirea de semeni. Nu vom putea fi fericiți vreodată chinuindu-ne cu neîncredere și judecarea celorlați. Fericirea nu o putem avea decât atunci când ne vom deschide mintea să ne înțelegem semenii, inima ca să-i putem iubi și sufletul ca să ridicăm armonia la ceruri. Atunci Dumnezeu nu ne va mai întoarce spatele și ne va asculta dorințele.
     Fiți ca îngerii! Nu mai lăsați cancerul neîncredereii să vă devoreze. Nu mai întoarceți spatele celor care v-au întins o mână la un moment dat, și nu vă mai considerați buni și cinstiți. Să nu uitați niciodată că oamenii judecă alți oameni după felul în care sunt și numai prin prisma lor de vedere.