luni, 18 aprilie 2011

Simboluri pascale


Un simbol al Sfintei Sarbatori Pascale este reprezentat de ouale rosii. Bucurie pentru adulti, dar mai ales pentru copii, de Paste, toate ouale din casele oamenilor capata o alta culoare. Fie ca sunt vopsite in mod natural cu foi de ceapa si cu frunze lipite pentru diverse forme, fie ca se folosesc vopselele multicolore gasite in orice magazin, ouale rosii se vor gasi de sarbatori pe orice masa si vor da un plus de culoare acestor zile. Alaturi de pasca, friptura de miel si cozonaci, ouale reusesc sa imbogateasca masa de sarbatori, iar zilele de dupa Inviere incep cu ciocnitul oualor.
De regula, ouale de Paste simbolizeaza buna dispozitie, bunavestire, regenerarea vietii, dar si durerea sacrificiului si sangele Mantuitorului nostru. Sunt foarte multe legende legate de ouale rosii. De la ouale puse in fata crucii lui Iisus, oua care au fost stropite de sangele acestuia, pana la cele cu care unii crestini se spala dimineata (acestea sunt puse intr-un bol si pret de cateva zile, inlocuiesc sapunul). Iar cea mai importanta legatura a oulalor cu aceasta sarbatoare sta in bucuria cu care poti spune, atunci cand le ciocnesti:

Christos a inviat!

Adevarat a inviat!

In perioada Pastelui si pana la Rusalii, portile Raiului sunt deschise, iar mortii din iad sunt si ei lasati sa se odihneasca. Familiile care pastreaza vechiile traditii pun ouale langa icoane sau in hrana vitelor sau le impart pentru pomenirea celor morti. Tot ouale rosii ii aduna si pe cei vii. Totodata, arta decorarii oualor reprezinta atat un simbol etnic, cat si estetic si cultural. Se spune ca oul alb este vindecat prin decorare. Se pierde legenda oualor colorate si decorate apoi, pentru ca li se atribuie o valoare crestina care considera mai importanta daruirea acestora decat modul in care au fost decorate. Gestul daruirii oualor rosii a fost deschis in Evanghelia dupa Luca. Din unele legende se constata ca ouale rosii reprezinta pietrele cu care a fost lovit Iisus.

Inca din a doua zi a Saptamanii Mari, dar mai ales joia, vinerea si sambata, se incepe vopsitul oualor. In trecut, primavara se sarbatorea Anul Nou si, odata cu renasterea naturii, isi facea loc si simbolul oului primordial, ocazie cu care se inroseau oua.

Unele oua care erau sfintite in noaptea de Inviere, daca nu erau date rudelor, se pastrau langa icoane pana in anul urmator, de Paste.

Semnificatia si decorarea oualor rosii in lume

In Bucovina, ouale specifice Sarbatorii Pascale, sunt numite "merisoare" si, in functie de culoarea cu care sunt vopsite, capata alt nume, precum: albastrele, rosete, verdete.

Ouale incondeiate raman cele mai frumoase si dorite oua de Pasti, iar obiceiul se practica tot in Bucovina. Ouale sunt scufundate in bai constante de culoare si, cu ajutorul cerii topite, se deseneaza cu o chisita (bat de lemn cu o palnie in capat) forme interesante. Motivele folosite pentru a da "viata oualor" sunt floarea de Paste, cararea ciobanului, braul popii, un bradut, frunza de stejar, pestele, coarnele berbecului, creasta cocosului, grebla, sapa.

Diferitele culturi au dezvoltat niste metode proprii in decorarea oualor de Pasti. In Grecia, se fac schimburi si se daruiesc oua caramizii, pentru a comemora sangele lui Hristos. In cateva parti din Germania si Austria, in Joia Mare, se fac oua verzi. Iar popoarele slave isi decoreaza ouale cu aur si argint.

Austriecii cu un simt estetic special pregatesc diferite modele, fixand plante sau ferigi pe oua, inainte de fierbere. Polonezii si ucrainienii decoreaza ouale cu modele cat mai simple. O arta a decorarii oualor este foarte cunoscuta in Ucraina si se numeste pysanki (a scrie, a proiecta). Pentru pictarea oualor in acest stil este nevoie de indemanare.

In Germania si alte tari nordice, precum Finlanda, ouale sunt decorate, dar continutul acestora este eliminat, pentru a fi apoi agatate in arbusti, unde vor sta pe intreaga durata a Sarbatorilor.

Armenii decoreaza ouale cu imagini si modele religioase. La sarbi este cunoscut faptul ca ouale faberge au fost comandate de tarul Alexandru al III-lea al Rusiei pentru a surprinde de sarbatori pe sotia sa, Maria Feodorovna.

duminică, 10 aprilie 2011

Cafeaua, beneficii din perspectiva medicala

Cafeaua este o sursa excelenta de antioxidanti, ceea ce duce la prevenirea unora din afectiunile prevalente in zilele moastre. Radicalii liberi sunt cei care contribuie la scaderea imunitatii organismului uman si afecteaza structura intracelulara. Aparitia in organism a radicalilor liberi este determinata de alimentatia dezechilibrata, de factori care apartin stilului de viata, de insuficienta anumitor vitamine sau minerale (vit E, C, seleniu, etc), de substante toxice, de stres. De aceea organismul are nevoie de antioxidanti, acestia au un rol esential in lupta impotriva radicalilor liberi, stopand procesul de oxidare. Organismul uman este vulnerabil in contextul existentei poluarii, a expunerii la radiatii ultraviolete si a compusilor improprii din alimentatie. Intr-o anumita masura, cafeaua poate constitui un adevarat beneficiu pentru imbunatatirea calitatii vietii si in prevenirea aparitiei unor afectiuni. Bineinteles, la consumul de cafea trebuie adaugat si in stil de viata sanatos. Cercetarile au demonstrat ca antioxidantii din cafea scad riscul aparitiei unor forme de cancer, boli cardiovasculare sau cataracta. Mai mult, cafeaua a fost corelata si cu reducerea incidentei unor boli precum diabetul de tip 2 sau boala Parkinson. De asemenea, in sportul de performanta dau energie si imbunatatesc rezistenta, prin stimularea simpatica si cuplarea excitatie contractie musculara. Antioxidantii din cafea reprezinta 30% din componentele solide ale ei. Dintre acestia 5-7% sunt polifenoli, care actioneaza in lupta impotriva imbatranirii pielii. Rezultatele studiilor demonstreaza ca prin consumul zilnic de cafea, se asigura o parte semnifivativa din necesarul de antioxidanti pentru buna functionare a organismului. Desi pana acum legumele si fructele erau recunoscute ca fiind principala sursa de antioxidanti din alimentatie, noile descoperiri indica faptul ca in cafea gasim o cantitate de antioxidanti, cel putin egala cu cea din legume si fructe. Rezultatele stiintifice indica faptul ca un consum moderat de cafea de 2-3 cesti mici de cafea pe zi, nu afecteaza organismul, ci dimpotriva, are beneficii considerabile. (Conferinta mondiala a cafelei, 2004). Chiar daca nu sunt cunoscute toate mecanismele prin care cafeaua actioneaza asupra organismului, rezultatele de pana acum sunt semnificative. Secole intregi cafeaua a constituit un ritual, asociat cu energia si placerea.
Studiile ne-au ajutat sa intelegem cum antioxidantii din componenta cafelei limiteaza celule care contribuie la evolutia bolilor. Intr-o societate dominata de poluare si factori de stres, populatia trebuie sa cunoasca beneficiile fiecarui aliment consumat si ale fiecarei activitati intreprinse, pentru a sti in ce masura contribuie la imbunatatirea stilului de viata.

Duminică plăcută!

Marea Sărbătoare a Paştelui se apropie. Nu uitaţi!

Puteţi face donaţii din care se vor cumpăra alimente şi cadouri pentru copiii bolnavi de la Secţia de Oncologie "Marie Curie" din Bucureşti, şi pentru copiii orfani din cele 4 judeţe, cu ocazia Marii Sărbatori a Paştelui.

CONT : RO61 RZBR 0000 0600 0638 3641 (euro)

RO46 RZBR 0000 0600 0638 3620 ( lei )

Codul swift al bancii: RZBRROBU

Raiffeisen Bank - Agentia Apusului, Bucuresti

Titular cont: Fundatia Sfantul Ierarh Calinic

Multumesc din inima persoanei care a virat 100 de ron in contul fundatiei.

Am vazut extrasul de cont - banii au venit prin Trezoreria Sectorului 6 Bucureşti.

De asemenea mulţumesc doamnei Iliana Bălulescu din Timişoara care a sprjinit fundaţia cu bani şi dulciuri pentru 5 familii nevoiaşe atât anul trecut, cât şi anul acesta, şi prietenei mele @sentimentala pe Netlog, care a sprijinit fundaţia cu haine noi şi cosmetice pentru câteva fete sărmane.

Săptamâna aceasta am primit în cont suma de 30 de lei de la doamna Marioara Toader, cărei îi mulţumesc pentru că din puţinul domniei sale, a dăruit şi copiilor aflaţi în dificultate.

Va doresc tot binele din lume.

Mulţumesc.

joi, 7 aprilie 2011

Cele mai vechi scrieri crestine ar putea să ne schimbe viaţa


Cateva zeci de „carti” – fiecare compusa din cinci pana la 15 foi de plumb si legata cu inele de plumb – ar putea fi cele mai vechi scrieri crestine existente, de aproape 2000 de ani. Descoperite intr-o vale arida si izolata din nordul Iordaniei, undeva intre anii 2005 si 2007, aceste lucrari ar putea schimba total viziunea actuala asupra destinului lui Iisus si a modului in care s-a nascut crestinismul.

Artefactele au fost gasite, se pare, absolut intamplator, in doua nise dintr-o grota, una dintre nise fiind marcata cu sfesnicul cu sapte brate, menorah – stravechiul simbol religios al evreilor. Un beduin iordanian a deschis nisele, scotand la iveala ceea ce ar putea fi o serie de relicve extrem de rare ale crestinatatii. Aceasta este opinia oficiala a guvernului iordanian, care sustine ca piesele de plumb ar fi fost scoase ilegal din tara si duse in Israel de catre un alt beduin.

Acesta, de origine israeliana, neaga ca ar fi furat artefactele, afirmand in schimb ca familia lui le detine de peste o suta de ani, in vreme ce autoritatile iordaniene au precizat ca vor depune eforturi pentru repatrierea relicvelor. Directorul Departamentului Iordanian de Antichitati, Ziad al-Saad, este de parere ca lucrarile ar fi fost realizate de adeptii lui Iisus, intr-un interval de cateva decenii de la crucificarea lui. „Este poate o descoperire mai importanta decat cea a manuscriselor de la Marea Moarta, poate chiar cea mai importanta din istoria arheologiei.” Cartile sau „codicele” au fost probabil turnate in plumb, inainte de a fi legate cu inele. „Paginile”, majoritatea de marimea unor carti de credit, contin texte in ebraica veche.

Unul dintre putinii savanti occidentali care au vazut si fotografiat artefactele este britanicul David Elkington, specialist in arheologie si religie, liderul echipei care incearca sa readuca straniile documente intr-un muzeu iordanian. „Este ceva extraordinar, daca ne gandim ca aceste carti ar fi putut apartine primilor sfinti ai Bisericii”, afirma Elkington. „Documentele vorbesc despre venirea lui Mesia. In jumatatea superioara a uneia dintre coperti se observa sfesnicul cu sapte brate, imagine interzisa strict la evrei, deoarece menorah se gasea doar in cel mai sacru loc din Templu, in prezenta lui Dumnezeu. Prin urmare, asocierea acestor imagini reprezinta o trimitere la legitimitatea avuta de Iisus din partea lui Dumnezeu.”

Pe o alta coperta apare clar o cruce, pe fundal, alaturi de un mormant care ar putea sa fie al lui Iisus, dincolo de care se inalta zidurile Ierusalimului. Cea mai relevanta caracteristica a desenului este crucea de forma literei T – folosita de romani pentru rastigniri. „Evident, se vorbeste aici despre crucificarea unui crestin, petrecuta in afara cetatii”, considera Philip Davies, profesor emerit de istorie la Universitatea Sheffield.

Margaret Barker, o autoritate in domeniul istoriei Noului Testament, precizeaza ca locatia descoperirii indica o origine crestina, nu evreiasca: „Stim ca au existat doua grupuri de refugiati care au parasit Ierusalimul de teama persecutiilor, fugind spre est.” Un alt element venit in sprijinul originii crestine a artefactelor ar fi referirea facuta in Apocalipsa Sf. Ioan Teologul, la existenta unor „carti pecetluite” – precum cele gasite in pestera iordaniana. Dar cel mai relevant aspect pare a fi descoperirea unei imagini deosebit de familiare: un tanar cu barba si par lung si carliontat. Dar, dupa ce foaia de plumb pe care portretul a fost schitat a stat inchisa intr-o pestera din Tara Sfanta timp de doua mii de ani, detaliile s-au estompat fiind greu de determinat.

Privit insa intr-o anumita lumina, nu sunt dificil de observat semnele din jurul capului personajului infatisat, care par a reprezenta o coroana de spini. Specialistii considera ca ar putea fi primul portret al lui Iisus Hristos, posibil sa fi fost creat in timpul vietii celor care l-au cunoscut personal, poate chiar de unul dintre acestia. Sub figura reprezentata apare un rand de text inca nedescifrat, in ebraica veche. In mod uluitor, urmatoarea placuta contine cuvintele „Salvatorul lui Israel” – una dintre putinele fraze descifrate pana acum.

Crezul