joi, 26 februarie 2009

A apărut Ziarul Nostru, ziar destinat copiilor si tinerilor

În această perioadă extrem de dificilă în care tinerii cu greu se pot informa si dezvolta într-un mediu cel puţin satisfăcător şi raportat la integritatea unui sistem ce se zbate pentru viitorul lor, am luat hotărârea înfiinţării unui altfel de ziar. Nu unul în care se va bate apa in piuă cu realizările aleşilor democraţi, nu unul cu influenţă politică tinzând spre scopurile distructive ale vreunui conglomerat de interese, ivit de după colţ, ci unul în care tinerii se vor afirma. Vor publica propriile creaţii, vor fi îndrumaţi către rezolvarea problemelor cu care se confruntă, de către specialiştii în diferite domenii, ale căror articole vor fi publicate in Ziarul Nostru.
Multe şi mari sunt căile de informare, dar dacă punem în balanţă finalizarile acestora, vom afla că tinerii nu numai stagnează în partea inferioară a unei ierarhii de valoare civică şi educaţională, dar ei sunt şi îndrumaţi în mod greşit către neadevaratele valori ale societăţii pe care le iau drept mentori. Problematica existenţială a tinerilor se regăseşte adesea în imposibilitatea rezolvării aspectelor neclare, dintr-o ipoteză neluată în seamă de mulţi, dar care concluzionează, nu de puţine ori, tragic. În această publicaţie functiile de asistenta si consiliere vor ocupa un loc important in politicul pe care vrem să îl dezvoltăm. Tocmai din prisma modului interactiv prin care ia nastere fiecare numar al publicatiei, tinerii intreband si cerand diferite sfaturi la care vor raspunde fie alti tineri, fie specialistii nostri. De asemenea, prin publicarea diferitelor materiale, ale căror autori vor fi si copiii sau adolescenţii, vom întări şi mai mult ideea unui exemplu real, care sperăm a fi principala modalitate de a atrage pe cei aflaţi în ecuaţie, spre însuşirea adevăratelor valori, intangibile pentru mulţi dintre aceştia. Tocmai acest lucru este factorul major in convingerea tinerilor, acest raţionament silogistic, totul fiind construit în jurul ipotezei (problematica tinerilor) iar ca să ajungem la finalitatea dorită, ne vom folosi si de tinerii bine instruiţi, dar si de colaboratorii specializaţi cu argumentări apodictice.
La final, nu trebuie sa uitam nici functia de reprezentare pe care „Ziarul nostru” o indeplineste – dialogul dintre redactie si public si faptul ca vocile tinerilor pot fi reliefate direct, nu doar mijlocit. Nu este un proces unilateral de creare a unei publicatii, ci o constructie comuna.
Madalin Sfetea

miercuri, 25 februarie 2009

Scrisori de la Teddy

In timp ce se afla in fata copiilor din clasa a 5-a, Doamna Thompson, in prima zi de scoala, le-a spus un neadevar. Ca majoritatea profesorilor, le-a spus elevilor sai ca ii iubeste pe toti la fel de mult. Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era baietelul numit Teddy Stallard. Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si era murdar mai tot timpul. Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un creion gros si rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea nota 4. La scoala la care preda doamna Thompson, trebuia sa revizuiasca toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca profesoara din primul an scrisese "Teddy e un copil istet, isi face temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in prajma lui".
Profesoara din clasa a 2-a scrisese "Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie foarte grea"
Profesoara din clasa a 3-a scrisese "Moartea mamei sale il afectase foarte mult. Se straduieste foarte mult, dar pe tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa il va afecta in curand, daca nu se va schimba ceva"
Profesoara dintr-a 4-a a scris "Teddy este retras si nu mai este interesat de scoala. Nu are multi prieteni si uneori adoarme in timpul orei"
De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a fost rusine de ce facuse. S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in hartie stralucitoare. Mai putin Teddy.
Cadoul acestuia era impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro. Doamnei Thompson i-a fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala. Ea i-a certat cand a observat ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos. Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune "Doamna Thompson, astazi mirosi exact ca si mama".
Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. In acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa ii invete pe elevi.
Doamna Thompson i-a acordat o atentie deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din casa, si, in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a devenit alintatul sau.
Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata. Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la Teddy. Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea in clasa, si ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avuse. Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va termina in curand si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara. Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard. Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori. Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei mama mirelui. Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise demult de la Teddy.
S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche "Multumesc pentru ca ai crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ai facut sa ma simt important si mi-ai aratat ca pot insemna ceva." Doamna Thompson i-a soptit cu lacrimi in ochi "Teddy, ai inteles gresit. Tu esti cel care m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor pana te-am intalnit pe tine."
MORALA:Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa schimbi ceva in viata celorlalti (si ar fi ideal daca ar fi in bine).

marți, 24 februarie 2009

Alerta! Scrisoare deschisa din diaspora


Dati mai departe prin toate mijloacele posibile, va rog.
Mesaj primit din diaspora:
Avelo Bahtalo Elvetia !Rusine pentru mass-media manelizata din Romania !Presa din Franta a inceput sa ne catalogheze tigani acum 15 ani.Presa din Italia nu ne scoate din tigani, iar elvetienii ne spun ciori si corbi.Norvegienii se plang ca sunt victime ale inselaciunilor din partea tiganilor romani care le vand cupru pe post de aur.Toate aceste natiuni au insa un numitor comun: presa locala, ziaristii din aceste tari, isi apara conationalii, aratand cu degetul Romania, natiune care in proportie de 70 % ajunge in Europa sa se identifice cu sintagma de "Tzigania" sau tara tiganilor europeni.Cum s-a ajuns aici ? Nu discutam despre impotenta diplomatiei romanesti care, si-a facut o traditie din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reactie diplomatii europene, care nu face mai nimic sa apere pozitia romanilor in lume [ in Elvetia ciorile de romani sunt striviti in presa de o saptamana si nu exista inca nici o reactie oficiala a MAE, ca doar de aia platim taxe si impozite ], ci discutam despre faptul ca, in Romania, este poate singura situatie in care mass-media, nu numai ca nu ia apararea romanilor care tind sa fie identificati cu etnia rroma, insa promoveaza o Romanie manelista.Discutam cu un prieten, manager la o companie elvetiana din Romania , care, pe marginea atacurilor la adresa romanilor din Elvetia, despre care am scris aici: http://www.urbaniulian..ro/2009/01/07/presa-elvetiana-s-a-dezlantuit-in-atacuri-furibunde-la-adresa-ciorilor-de-romani-mae-somata-de-intervina-oficial, mi-a transmis aceste lucruri :"Draga Iulian,Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani.Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia.Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresaromanilor in presa elvetiana.Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere ? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic ? Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra.Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor.De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti.
Fetita mea, invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei, discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan.In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei ; adica, cultura voastra ca popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni."Sinuosul drum al lebedei din Austria catre graterele faraoancelor si magraonilor a trecut invariabil prin presa romana. Iata ca aceasta goana dupa audienta, care implica scoaterea in prim-plan al non-valorilor, al manelistilor, au adus Romania la stadiul de cultura facuta sub coviltirul carutei.
Mega-productii gen Inima de Tigan sau Regina, nu trebuie sa uitam ca au avut audienta maxima de exemplu in ziua alegerilor, atunci cand ROMANII [ nu rromii ] au fost mai preocupati sanu rateze episodul respectiv, decat sa isi exercite dreptul la vot.Am facut aceasta paralela pentru ca, in cursul acestei dimineti am discutat telefonic cu Ambasadorul Romaniei la Berna.Domnul Sava, s-a declarat incantat de faptul ca sunt preocupat de imaginea romanilor in Elvetia, si sincer mi s-a parut a fi un diplomat, care este plin de intentii bune, insa este cam legat de maini si de picioare. Asta pentru ca, dansul mi-a spus ca a informat MAE despre ceea ce se intampla in presa elvetiana la adresa romanilor [s-au lipit ostentativ afise infatisand ciorile de romani inclusiv pe strazile oraselor elvetiene ] si asteapta o reactie a oficialilor romani. Insa, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstreaza faptul ca, Elvetia chiar era ultima tara din Europa care avea dreptul sa ne catalogheze drept ciori, si sa discute, despre un referendum care sa interzica cetatenilor romani, dreptul la libera circulatie pe teritoriul tarii lor.Astfel pe piata muncii din Elvetia exista circa 750000 de muncitori straini, in aceasta tara posibilitatea de a muncii la negru fiind redusa.Din acesti 750000 de muncitori straini din Elvetia, doar putin peste 3900 sunt romani, adica sub un procent, astfel incat prezenta romanilor este extrem de redusa.Insa, din acesti 3900 de romani care muncesc in Elvetia, si din cauza carora nu mai au loc sa respire elvetienii, in proportie de 90 % sunt oameni de o inalta probitate profesionala si morala :manageri MBA, profesori, medici adica romani care reprezinta cu cinste tara noastra. Este evident astfel faptul ca, cel putin in cazul acestor atacuri xenofobe din presa elvetia, MAE trebuia sa intervina, pentru ca romanii se simt efectiv abandonati de toata lumea, adevarati fii ai ploii.Un profesor roman care preda la catedra unei universtitatii din Berna imi spunea : " Am invatat la Oxford , predau de peste 20 de ani, insa nu am crezut ca o sa apuc ziua in care, la curs, studentii sa ma intrebe daca nu cumva si eu am rude tigani in familie ! Nimeni nu ne apara, nici presa romana, nici autoritatile romane, nimeni, astfel incat nu ne mai ramane decat sa ne punem cenusa in cap, sau sa renuntam pur si simplu sa mai declaram ca suntem romani ! Inainte de '89 eram priviti cu simpatie aici, noi romanii, eram considerati oameni eminenti, insa in numai 20 de ani, am ajuns sa primim in bloc eticheta de tigani.Si cum sa nu o faca, daca in presa romana nimeni nu vorbeste de romanii de succes, de romanii inteligenti, si asta pentru ca ziarul se vinde numai daca il are pe prima pagina pe Guta, Minune, etc. Eu refuz sa ma las manelizat, insa asta se pare ca este echivalent cu a renunta sa ma mai consider roman.Tara mea se cheama Romania , nu RRomania!"Dati mai departe !Asa poate ajunge si la un ilustru oficial, care sa ne apere ( ???)

duminică, 22 februarie 2009

Heading for the Future - orientare in cariera a voluntarilor

Heading for the future ( H4TF ) este primul eveniment organizat exclusiv pentru voluntarii cu o experienta de cel putin un an in organizatii non-profit. Evenimentul se va desfasura intre 25 si 27 Februarie in sala 2013 , ASE Bucuresti. Pe parcursul celor 3 zile , voluntarii isi vor forma o idee mai ampla asupra legaturii dintre experienta de voluntariat si o viitoare cariera. Proiectul urmareste evidentierea conexiunii dintre volunariat si cariera , in acest sens in cele trei zile ale conferintei vor fi prezentari si workshop-uri sustinute de companii de top din Bucuresti: Action Global Communication , Capgemini , Agrana si fosti voluntari AIESEC , in prezent angajati in companii puternice. Pe data de 25 Februarie se vor dezbate "Valori si Trenduri" , unde participantii vor afla care este importanta voluntariatului pentru companii , care sunt trend-urile pietei si valorile profesionale cautate de companii. Tema workshop-urilor din data de 26 Februarie , "Viziune si interviuri" , va trece participantii prin cerintele si interesele companiilor , ei primind sfaturi si indicatii peuntru un interviu reusit. In ultima zi , pe 27 Februarie , se vor desfasura discutii despre crearea viitorului profesional si alegerea unui drum de cariera. Pentru mai multe detalii este disponibil site-ul http://h4tf.aiesec.ro/agenda.html . "Din punctul meu de vedere , activitatea mea de voluntariat in AIESEC , precum si cea din JCI , a fost la fel de pasionanta ca si activitatea mea ca intreprinzator pe cont propriu. Nici o alta activitate pe care am desfasurat-o de-alungul a peste 10 ani de experienta profesionala nu poate fi incadrata in aceasta categorie. Cele trei mi-au adus cei mai frumosi prieteni , cele mai misto distractii , si cea mai mare satisfactie personala si profesionala." Marius SIGHETI , Real Estate Broker & Consultant. Cele 3 zile de "Heading For The Future" vor face ca experienta oricarui voluntar care participa la workshopuri sa conteze mult mai mult prin cunoasterea valorii sale adevarate. Invitam toti voluntarii sa aplice pana pe 23 Februarie la http://h4tf.aiesec.ro. AIESEC este cea mai mare organizatie internationala de tineri studenti , prezenta in peste 100 de tari si teritorii , cu peste 32.000 de membri si 60 de ani de existenta. Scopul AIESEC este dezvoltarea liderilor care sa aiba mai tarziu impactul necesar in societate. In Bucuresti AIESEC are o experienta de 19 ani in proiecte dedicate tinerilor , activitati menite sa le stimuleze implicarea activa in comunitatea locala si sa le dezvolte calitatile si abilitatile

vineri, 20 februarie 2009

DESPRE INGERI..





Asha - Golden heart





Spaga din sanatate, o mentalitate greu de inlaturat


Ion Bazac este hotarat sa elimine spaga din sanatate. "Este o mentalitate care nu este usor de inlaturat, dar cu o campanie buna de informare, probabil platile informale se vor reduce gradual." spunea ministrul Sanatatii saptamana trecuta. El a studiat situatia in Italia, unde a durat zece ani, dupa introducerea coplatilor, pana la disparitia platilor informale.Presedintele Patronatului Medicilor de Familie, Doina Mihaila, a dezvaluit ca ministrul Sanatatii a discutat introducerea coplatii, dar discutiile s-au rezumat la sume simbolice, doi sau trei lei pe consultatie. Colegiul Medicilor din Romania sustine coplata, dar subliniaza importanta informarii pacientilor despre tratamentele de care beneficiaza daca isi platesc constant constant contributia la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. Astfel, daca un bolnav vrea sa mearga la un specialist de top, va fi nevoit sa plateasca in plus.

marți, 17 februarie 2009

Din ce in ce mai bine...


Protestul medicilor de familie va umple camerele de gardă de la spitale
Ziarul Cotidianul ne informeaza:
Medicii de familie au anunţat că luni vor depune la casele de asigurări de sănătate cereri de intrare în concediu de odihnă sau de studii, începând de miercuri până vineri, în semn de protest faţă de alocaţia bugetară pe 2009.
Cererile de concediu vor fi depuse de către toţi medicii de familie, a spus Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Familie. Ieri, potrivit reprezentanţilor medicilor de familie, jumătate dintre ei depuseseră deja cererile. La nivel naţional sunt peste 11.000 de medici de familie. Reprezentanţii medicilor au mai spus că, în zilele în care vor fi în concediu, asistentele de la cabinet vor redirecţiona pacienţii cu probleme urgente spre camerele de gardă de la spitale. De altfel, pentru că legea prevede ca medicul să-şi lase înlocuitor pe perioada concediului, mulţi au cerut în cererea depusă la Casa de Asigurări să li se găsească înlocuitor.
Şi eliberarea reţetelor compensate şi gratuite pentru pacienţi va fi amânată cu trei zile pe perioada protestului.
Medicii de familie sunt nemulţumiţi că prin alocaţia bugetară de la asigurările de sănătate pe anul 2009 le vor scădea veniturile pe cabinet cu aproximativ 41% şi din această cauze multe vor intra în faliment.
În urma întâlnirii dintre conducerea Ministerului Sănătăţii şi cea a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), s-a anunţat că în 2009 veniturile medicilor de familie vor ţine cont de performanţa fiecărui cabinet în parte. Pe trimestrul II al acestui an, venitul mediu al cabinetului unui medic de familie va fi de 265,5 milioane de lei vechi, comparativ cu 306 milioane în trimestrul I. La acest venit “se vor adăuga şi sumele suplimentare provenite din cele două noi programe ale Ministerului Sănătăţii: screeningul de cancer de col uterin şi cel al bolilor cardiovasculare, care însumează 180 milioane de lei până la sfârşitul anului (pe cabinet-n.r.)”, se arată într-un comunicat al ministerului.
“În termeni reali, bugetul aprobat anul acesta, fără rectificări, este cu 24% mai mare faţă de 2007, an în care nu au existat probleme în asigurarea asistenţei medicale primare. De exemplu, în 2009, un medic de familie care are înscrişi 1.500 pacienţi pe listă va putea realiza venituri de aproximativ 130 milioane lei vechi”, se mai arată în comunicat. În anul 2008, veniturile cabinetelor medicilor de familie au crescut faţă de 2007 cu 99%, generând un deficit semnificativ bugetului CNAS, respectiv un miliard lei noi, susţin reprezentanţii MS. Aceştia resping ideea că fondurile alocate vor duce la falimentarea cabinetelor medicilor de familie.

vineri, 13 februarie 2009

Paralela - Valentin's day / Dragobete

Românul s-a nascut crestin-ortodox, prin indrumarea si propovaduirea Sfantului Andrei, care se stie bine ca a poposit o vreme pe melegurile noastre, in Dobrogea. Pe vremuri, in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, românii tineau sau faceau Dragobetele (Ziua Indragostitilor, Cap de primavara, Logodnicul Pasarilor). Probabil ca luna februarie era considerata luna de primavara, iar ziua de 24 era inceputul anului agricol (uneori ziua iesirii ursului din barlog). Este momentul in care natura se trezeste, pasarile isi cauta cuiburi, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea. Dar cine este Dragobetele? Nimeni altcineva decat o divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon. Dragobetele este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "naş cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi. Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare" insemnand chiar "mesaj al cerului". Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii...Tristetea e ca, noul val de dupa "revolultie" a adus odata cu daramarea sistemului comunist, si obiceiuri imprumutate de la celelalte state vestice, cu populatie preponderent catolica, sau de alte confesiuni. Si iata cum, frumosul nostru Dragobete, a fost inlocuit usor cu "Valentin's day". In 496 Papa Gelasius schimba Lupercalia de la 15 la 14 februarie in incercarea sa de a stopa aceasta sarbatoare pagana. Biserica intelege ca nu este nimic rau in a sarbatori dragostea, ci doar elementele pagane care aduceau o insulta la adresa divinitatii. Lupercalia s-a sarbatorit in continuare, dar aceasta a ramas marcata ca ziua Sf.Valentin. Astfel, Valentin a inceput sa fie cunoscut ca fiind protectorul indragostitilor. "Valentin's day", nu este nimic altceva decat o sarbatoare a Sf. Valentin, preot roman martirizat in timpul persecutiei lui Claudius in anii 269-270 d.c. Tanar fiind, Valentin ii ajuta pe crestini in vremurile persecutiei. O alta varianta ne spune ca Valentin a fost un preot care casatorea cuplurile in secret, impotriva legii date de Imparatul Claudius care interzisese casatoria. Un lucru cert, ramane totusi faptul ca a existat un preot cu numele de Valentin, care a fost executat pentru credinta sa in Dumnezeu. Ziua de 14 februarie a ramas o zi speciala in care crestinii, dar nu ortodocsi, sarbatoresc pe Sfantul Valentin. Aceasta se intampla cu o zi inainte de festivalul pagan in care se sarbatorea dragostea. In 496 Papa Gelasius schimba Lupercalia de la 15 la 14 februarie in incercarea sa de a stopa aceasta sarbatoare pagana. Biserica intelege ca nu este nimic rau in a sarbatori dragostea, ci doar elementele pagane care aduceau o insulta la adresa divinitatii. Lupercalia s-a sarbatorit in continuare, dar aceasta a ramas marcata ca ziua Sf.Valentin. Astfel, Valentin a inceput sa fie cunoscut ca fiind protectorul indragostitilor. De aici, micii intreprinzatori au transformat sarbatoarea Sfantului Valentin intr-o sarbatoare comerciala, cunoscuta deja in intreaga lume ca "Valentin's day", motiv de distractie pentru tineri si nu numai, dar si prilej de imbogatire pentru comercianti.
Concluzie:Pentru cine apreciaza aceasta sarbatoare, eu le doresc un Happy Valentin's day!
Lupercalia, sarbatoarea pagana, impamantenise obiceiul de a se scrie numele tuturor fetelor nemaritate, care apoi se introduceau intr-o cutie. Fiecare barbat extragea cate un astfel de biletel, iar fata aleasa devenea iubita lui pentru un an intreg. O practica similara a prins contur incepand cu secolul al 14-lea. In ziua de 14 februarie fiecare baiat alegea o fata care-i devenea iubita pentru o zi.
Este pacat ca IUBIREA, acest sentiment inaltator, sa fie pangarit in acest fel si lasat sa cada in desuet.

luni, 9 februarie 2009

Cand mor uitarile din noi



La hotarele pamanturilor noastre, se ridica maiestuoasa direct din stanca, statuia regelui Decebal, fiul lui Scorilo, de mai bine de 1900 de ani de la caderea Sarmizegetusei. Scrutand cu fermitate zarile, vegeaza la noi dinspre ceruri, si parca iertand slabiciunile noastre, si ratacirile prin care-notam, ne-ajuta sa depasim vremurile acestea cumplite pe care noi acum le traversam.


Cand mor uitarile din noi
Si beznele se trag invinse,
Invie lumea de eroi
Si Zeii Albi cu plete ninse,
Se spala viata de noroi
Si bestiile cad rapuse,
Cand mor uitarile din noi
Si-ncep povestile nespuse.
Cand mor uitarile din noi,
Lumina ne patrunde sfanta,
Mor zeii cruzi, cu ochii goi
Si ignoranta cade franta...

duminică, 8 februarie 2009

Flori Frante



”Cultura sistemului de justitie din Romania nu pare sa inteleaga faptul ca femeile care au fost abuzate de partenerii lor si care ajung, intr-un final, sa ii ucida, sunt deopotriva vinovati si victime” Dana Titian, purtator de cuvant al Biroului Procurorului General

Daca in marile centre de decizie politica din Bruxelles sau Luxemburg, Romania participa alaturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene in discutii aprinse despre diferite metode de atenuare, daca nu de-a dretul eradicare, a discriminarii sau de o continua imbunatatire a egalitatii sanselor dintre femei si barbati (cum este, spre exemplu, legea paritatii, adoptata de multa vreme in Franta), la nivel microsocial, Romania este dominata de o realitate mult mai tulburatoare: conform Astra Network, 29% din femeile adulte din Romania au declarat ca au experimentat cel putin o data un abuz fizic din partea partenerilor de viata.
Problema este astfel una de nivel national, dar este cu atat mai acuta cu cat cauzele ei sunt complexe si diversificate, bazandu-se pe o serie de elemente ce compun o mentalitate bine sedimentata si foarte greu de schimbat. Barbatul are o autoritate insemnata asupra femeii, ce ii confera, practic, dreptul de a-i aplica acesteia o corectie emotionala sau fizica ori de cate ori considera necesar, dar aceasta autoritate nu se reflecta doar in ochii sotului, ci si in acei ai sotiei – multora din femeile abuzate li se pare, intr-o buna masura, normala agresivitatea partenerului de viata si a se impotrivi de la bun inceput pare ceva nefiresc. Mai mult, copiii nu pot decat sa preia modelul familial pe care il descopera in propria casa. Astfel, in afara de cazurile extreme, ce ies in evidenta in presa sau in diferite analize, exista o ingrijoratoare rata a violentei domestice care subzista in asentimentul intregii familii: populatia Romaniei este considerabil mai toleranta in ceea ce priveste violenta domestica, in toate formele ei, decat media din Uniunea Europeana.
Alaturi de cauzele de ordin cultural, se adauga cele de ordin social si economic – familia despartita, copiii care sunt prinsi in razboiul dintre parinti, proprietatile comune partenerilor, situatia financiara adeseori mai mult decat precara a sotiilor, in special a acelora care au ales sa fie casnice, dedicandu-se ingrijirii casei si a copiilor.
Si totusi, se poate. Din 2006 exista o campanie de informare din ce in ce mai vizibila impotriva violentei domestice, deja exista o serie de organizatii care se ocupa cu sprijinirea femeilor care hotarasc sa refuze comportamentul agresiv si umilitor al familiei (partener sau chiar copii) si o politica guvernamentala din ce in ce mai coerenta in acest sens. Desi par singure in lupta lor, femeile abuzate pot obtine sprijinul de care au nevoie pentru a o lua de la capat in cladirea unei alte vieti, libere de constrangeri si de umilinta.

vineri, 6 februarie 2009

ANUNT IMPORTANT PENTRU TINERI SOMERI

Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic", impreuna cu "Asociatia CEPECOM Asistance" sustine 25 de tineri din Bucuresti si judetul Ilfov, cu varsta cuprinsa intre 16-24 ani pentru calificare in domeniile:
-lucrator in comert (studii minim 5 clase);
-lucrator alimentatie publica - bucatar (minim 5 clase);
-barman (minim 8 clase);
-inspector resurse umane (minimum liceul);
-inspector protectia muncii (pentru studii superioare).
Acte necesare:
-adeverinta de la somaj sau carnetul de somer (obligatoriu);
-buletin/carte identitate;
-certificat de nastere;
-certificat de casatorie(daca e cazul);
-actul de studii.
Cursantii vor beneficia de o indemnizatie la terminarea studiilor in momentul cand se vor angaja la locul repartitiei, si de abonament pentru transport la inceperea cursurilor.
Cursurile vor incepe la finalul lunii februarie 2009
Consiliere si testare abilitati.
Inscrierile au inceput.
Persoane de contact:
Preot paroh Constantin Misu 0744526920
Eugenia Enescu 0733/075.015

joi, 5 februarie 2009

Valori si repere in invatamantul romanesc


Copiii invata sa-si iubeasca tara si eroii

Ianuarie, 2009. 150 de ani de la unirea principatelor. 159 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Date si evenimente care ne sunt cunoscute si a caror importanta devine implicita si evidenta. Repere importante si esentiale pentru cultura nationala, dar si pentru fiecare din noi. De aceea, a le vorbi unor copii de varsta frageda despre importanta acestor evenimente se poate dovedi dificil, dar, in acelasi timp, si foarte esential pentru formarea lor ulterioara.
In cinstea acestor date aniversare, Gradinita 2 Darvari a organizat 2 serbari speciale. Serbari ce au fost rezultatul atentiei si interesului copiilor care, invatand despre Eminescu si despre Unirea lui Cuza la gradinita, si-au dorit sa-si manifeste recunostinta si dragostea. Serbarile au fost pregatite cu mult entuziasm, copiii au cautat fotografii ale "Luceafarului" poeziei romanesti, ale casei sale si ale parcului Copou, dar si imagini cu marile personalitati ce au faurit si sustinut unirea principatelor, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu sau Barbu Catargiu. Acesta fiind un mod, interactiv si interesant, de a cauta si de a se informa asupra unor notiuni cu totul noi pentru ei, o modalitate de a invata descoperind, cercetand, incercand sa recompuna atmosfera acelor timpuri apuse.
Pe 15 ianuarie, copiii au recitat poemele "poetului nepereche", cantandu-l pe Eminescu. Luceafarul sau Revedere, Ce te legeni, codrule? sau Somnoroase pasarele, Lacul sau Seara pe deal sunt unele din poeziile ce au fost au fost recitate cu drag in cadrul serbarii dedicate poetului. Totul incepand si incheiandu-se in notele muzicale ale melodiei "Eminescu", interpretate de sotii Doina si Ion Aldea Teodorovici, pe versurile unui alt mare poet, Grigore Vieru.
Cu ocazia lui 24 ianuarie, cu steagul tricolor in piept, purtat cu mandrie, copiii au cantat si au dansat Hora Unirii, au refacut, ca acum 150 de ani, cercul reintregirii nationale. Si au interpretat, entuzismati si bucurosi, cu interes si curiozitate, povestirea lui Mos Ion Roata si a boierului. In timpul serbarii, au fluturat steaguri tricolore pe care ei insisi le-au confectionat cu atentie si daruire.
Sebarile au fost pregatite cu scopul de a-i invata pe copii si de a-i familiariza cu doua momente importante in conturarea Romaniei si a romanilor. 15 ianuarie a fost ocazia de a-l cunoaste pe marele poet, de a afla si invata despre viata si poeziile lui. Iar 24 ianuarie a fost ziua in care copii au aflat ca Romania nu a fost mereu asa cum arata ea astazi, pe harta din perete, ci este ,rezultatul luptelor si dorintelor de unire a multe generatii.
Prof. Anisoara Gheorghe, Gradinita nr 2 Darvari, Ciorogarla, Ilfov

marți, 3 februarie 2009

Comunicat important

"Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti"
Nemultumita de sprijinul oferit de fundatie, mama copilului Matei Vasile ameninta cu scandal public.

Incepand cu data de 03.02.2009, Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic" isi retrage sprijinul in favoarea lui Matei Vasile, pentru santaj si actiuni de rea credinta din partea familiei acestuia. Fundatia a fost amenintata in scopul de a se obtine bani pentru interese obscure.

luni, 2 februarie 2009

Fundaţia “Sfântul Ierarh Calinic” în mijlocul dreptcredincioşilor enoraşi


Sâmbată 17 ianuarie, la Parohia Ortodoxă Înăltarea Domnului din cartierul bucureştean Drumul Taberei, str.Aleea Valea Boteni Nr 7, Sector 6, s-a sărbatorit şi anul acesta Hramul bisericii Sfântul Antonie cel Mare. Parintele Paroh, preot profesor Constantin-Costinel Mişu, prim-vicepreşedinte al fundaţiei Sfântul Ierarh Calinic, împreună cu membrii Consiliului director ai fundatiei, ai celor din Consiliul şi Comitetul parohial a organizat după oficierea slujbei, Sărbatoarea Hramului, unde, pe langă toţi enoriaşii parohiei, au participat şi câteva sute de familii nevoiaşe care au primit pachete cu alimente.
Spre marea noastra surpriză, evenimentul a fost mediatizat de Televiziunea Română, care a transmis la ştiri fragmente din timpul acestui eveniment mult aşteptat de toţi creştinii ortodocşi.
Sfântul Antonie cel Mare (251-356), "părintele monahilor" este praznuit in calendarul ortodox la data de 17 ianuarie.Este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi începătorul vieţii călugăreşti. Este considerat de tradiţia monastică drept întemeietor al monahismului, împreună cu Sfântul Pahomie cel Mare. În limba română mai este numit şi Marele Antonie (mai ales în vechea literatură religioasă) sau Antonie Egipteanul; uneori este numit, mai ales în tradiţia catolică, "Sfântul Anton", ceea ce pentru unii a dus la confuzia lui Antonie cel Mare cu Anton de Padova. In limba engleză este numit Anthony the Great, Anthony of Egypt, Anthony of the Desert, sau Anthony the Anchorite iar in limba franceză este numit Antoine le Grand ou Antoine d'Égypte.
Vestitul părinte al monahismului s-a născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, ca fiu al unor ţărani creştini înstăriţi; aici a învăţat să practice credinţa, mergând des la biserică. După moartea părinţilor săi - Antonie avea pe atunci vârsta de 20 de ani -, întrebându-se care este calea lui în viaţă, a auzit în biserică cuvântul Evangheliei, care zice: "De voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde avuţiile tale şi, venind, urmează Mie" (Matei 19, 21). Antonie a primit acest cuvânt ca şi cum îi era adresat lui direct şi, după ce şi-a împărţit averea la săraci şi a dat-o pe sora lui în grija unei comunităţi de fecioare, s-a retras în singurătate. A vieţuit la început într-o colibă la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai vârstnic şi mai experimentat, iar apoi într-un mormânt idolesc părăsit. În anul 312 se instalează in deşertul adânc, pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, nu departe de malul Mării Roşii, unde se găseşte astăzi mănăstirea care-i poartă numele). Aici trăieşte până la moartea sa (356) împreună cu doi ucenici, nepărăsind locul decât pentru a-şi vizita discipolii sau pentru a face o a doua călătorie la Alexandria, spre a-l susţine pe Sfântul Atanasie, persecutat de partida pro-ariană.
Viaţa lui Antonie a fost scrisă oarecum în grabă, imediat după moartea sfântului, de către Sfântul Atanasie al Alexandriei, acesta folosindu-se mai ales de propriile-i amintiri şi note şi mai puţin cu ajutorul apoftegmelor, scrisorilor sau al altor documente ce proveneau direct de la avva Antonie. Cu toate acestea, Viaţa lui Antonie a devenit unul din textele fundamentale ale literaturii monastice, atât în Orient cât şi în Occident. Singurele scrieri care sunt sigur de mâna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfântul le-a scris de-a lungul timpului diferitelor comunităţi monastice aflate pe linia sa duhovnicească, precum cele din Arsinoe (la Fayum - pe care sfântul o vizita destul de des), de la Pispir (70 km sud-est de Cairo, care se afla sub îndrumarea lui Macarie şi Amatas[3]), sau de la Nitria (la sud de Alexandria), aflată sub îndrumarea lui Ammona, prieten al lui Antonie.
Cuvintele de duh sau apoftegmele atribuite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe culegeri de apoftegme sau Paterice.
Mulţumim pe această cale domnului Stefan Alexiu, enoriaşilor care au făcut donaţii şi domnului Doru Mocanu, administrator al SC „ROMPESCARIA INTRNATIONAL”, care a fost sponsor principal al acestiu mare eveniment.

Intampinarea Domnului si obiceiuri de Stretenie


Intampinarea Domnului - istoric
Intampinarea Domnului, numita in popor si Stretenia (dupa numele vechi slavon) este evenimentul prezenta­rii Pruncului Iisus la templu, la 40 de zile dupa nastere, spre a fi inchinat Domnului. Cu acest prilej se facea si curatirea mamei. Inceputul sarbatoririi Intampinarii Domnului nu este cunoscut. Prima mentiune documentara despre existenta acestei sarbatori este cea din memorialul de calatorie al pelerinei Egeria. Aceasta participa la praznuirea ei la Ierusalim, in anii 382-384 si o numeste Quadragesimae de Epiphania. Pentru ca in vremea aceea Nasterea Domnului se serba la 6 ianuarie, odata cu Epifania, Intampinarea era sarbatorita la 40 de zile dupa Epifanie, adica la 14 februarie.
Sarbatoarea Intampinarii Domnului a fost introdusa la Roma de papa Gelasiu in anul 494. Astfel, a fost inlocuita stravechea sarbatoare pagana a Lupercaliilor, de la inceputul lui februarie, cand aveau loc si procesiuni in jurul orasului cu faclii aprinse, in onoarea zeului Pan, supranumit si Lupercus, adica ucigatorul lupilor sau ocrotitorul turmelor impotriva lupilor.
In Rasarit aceasta sarbatoare s-a introdus in penultimul an al domniei imparatului Justin I (526), iar generalizarea ei s-a facut in cursul secolului VI, incepand din anul 534, cand imparatul Justinian a schimbat data sarbatorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua data a sarbatorii Nasterii Domnului).
Dintre crestinii rasariteni, numai armenii sarbatoresc pana astazi Intampinarea Domnului tot la vechea data, adica la 14 februarie.
Intampinarea Domnului - pilda de a aduce pruncii la biserica, la 40 de zile dupa nastere
Intampinarea Domnului sau aducerea Lui spre inchinare a ramas ca pilda si la noi, ca indatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserica, la patruzeci de zile dupa nastere, pentru molifta de curatirea lor si inchinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a nascut vine in biserica si in numele fa­miliei aduce pe noul-nascut ofranda lui Dumnezeu, inchinandu-l la altar.
Preotul insem­neaza cu semnul sfintei cruci pe mama si pe prunc, apoi punand epitrahilul si mana dreapta pe capul mamei, dupa rostirea introducerii litur­gice formata din binecuvantare, rugaciuni incepatoare si tropar (al zi­lei sau al intampinarii Domnului), citeste cele cinci molitfe din Aghiazmatar. Mama si pruncul inchipuie in acest moment pe Maica Domnului cu Iisus in brate in templul din Ierusalim. In rugaciunile rostite de preot se aminteste despre implinirea zilelor "curatirii" femeii lauze, fapt pen­tru care se cere dezlegare, dar se face si cuvenita referire la imparta­sirea mamei cu Sfintele Taine. In ce priveste pruncul, preotul se roaga ca Dumnezeu sa-l creasca, sa-l binecuvinteze si sa-l sfinteasca, randuindu-i dupa aceasta pregatire luminarea botezului. Despre Mantuitorul adus de Maica Domnului la templu ne spune Sfanta Evanghelie ca a fost purtat in brate de catre dreptul Simeon (cf. Luca II, 28). Prin analogie cu cele petrecute in Ierusalim in aceste clipe, se savarseste intreaga pro­cesiune a intrarii in biserica, pana la asezarea pruncului in fata usilor imparatesti.
Rostind for­mula de imbisericire, preotul ia pruncul din fata usilor si intra cu el in biserica, zicand mai departe : "Intra-voi in casa Ta, inchina-ma-voi in biserica Ta cea sfanta !". Cu aceste cuvinte, pruncul este primit intre alesii lui Dumnezeu, in calitate de catehumen. In interiorul naosului, preotul iarasi rosteste: "In mijlocul bisericii Te voi lauda!", amintind astfel de prezenta cetelor ingeresti. In cele din urma, apropiind pruncul de altar si inchinandu-l la icoanele imparatesti, preotul arata ca acesta a dobandit dreptul de a fi primit in el, in sensul de a deveni pe viitor "jertfa vie, sfanta, bine placuta lui Dumnezeu" (Rom. XII, 1). Pruncul de parte barbateasca se introduce spre inchinare si in interiorul sfantului altar. Ritul imbisericirii se incheie cu imnul eshatologic al dreptului Si­meon: "Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane...". Preotul aseaza prun­cul jos pe solee, in fata usilor imparatesti, de unde este luat de catre mama dupa ce aceasta a facut trei inchinaciuni.
Obiceiuri de Intampinarea Domnului, de Stretenie
La 40 zile dupa Craciun, la 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.
Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grasime de urs.
Bolnavii de "sperietoare" erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs.
Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.

Crezul