miercuri, 3 decembrie 2008

Printre lacrimi si suspine copiii au cantat "La revedere gradinita draga !"

In satul Ciorogarla, judetul Ilfov, am stat de vorba cu doamna Maria Raicu, educator la Gradinita cu Program normal nr.1 si vicepresedinte al fundatiei "Sfantl Ierarh Calinic", care mi-a marturisit :
"Orice sfarsit de an scolar este o mare incarcatura emotionala pentru copii, parinti si pentru mine, dar, cu atat mai mult cu cat sfarsitul de an scolar marcheaza si finalul activitatii de la gradinita.
Anul acesta s-a intamplat ca eu sa conduc spre scoala copiii din grupa mea, care au fost in grupa pregatitoare, si care si-au incheiat activitatea la gradinita.
A fost o zi cu mari regrete, cu lacrimi, cu imbratisari dar si cu speranta ca orice sfarsit este de fapt un nou inceput.
Cei 35 de ani petrecuti la catedra printre prichindei mi-a dat ocazia sa petrec atatea serii de copii, incat, de aproape 10 ani, parintii copiilor au fost si ei elevii mei din primele serii.
Aceasta a creat o relatie foarte stransa, familiara intre mine, copii si parinti, si astfel, toate activitatile pe care le-am desfasurat ( inclusiv cele extacurriculare) au fost de un real succes in favoarea celor muci.
In discutiile libere purtate zilnic, parintii copiilor mi-au facut propuneri foarte interesante pentru activitati in care si ei s-au implicat direct, parca retraind zilele in care mi-au fost elevi, facand primii pasi in viata si descifrand primele taine ale sistemului de invatamant prescolar.
Am constatat ca fiecare serie de copii demonstreaza o zestre tot mai bogata in cunostinte atunci cand vin la gradinita, si aceasta datorita pregatirii parintilor, care, la randul lor isi pun amprenta pozitiva pe educatia si instructia copiilor.
Despartirea de gradinita a fost marcata de mult asteptata serbare, in care cei mici sa evolueze cantand, dansand si recitand, ca o cununa a implinirii, a deprinderilor si cunostintelor acumulate in cei trei ani de studiu.
Veselia datorata varstei a facut, ca si dansurile ( tematic si popular), sa-i invioreze, sa-i bucure si sa-i faca sa aplaude indelung pe parinti.
Fiecare dintre noi am avut parte in copilarie macar de o aparitie pe o scena oricat de modesta ar fi fost ea. Fiecare dintre noi in copilarie a cantat, a spus o poezie sau a dansat in cadrul festiv al unei serbari scolare, pastrand in amintire aceste momente ca pe ceva ce ne-a marcat sufletul, ceva frumos si emotionant. Cati dintre marii artisti, fie ei muzicieni, actori, dansatori, nu s-au manifestat pentru prima data in cadrul modest al unei serbari scolare.
Explozii de entuziasm juvenil, torente de suflete revarsate prin glasuri de copii, serbarile raman adanc intiparite in memoria noastra afectiva.
Orice serbare de sfarsit de an scolar este insotita si de premieri. Si anul acesta copiii de la grupa mea au primit fiecare dintre ei, impreuna cu felicitarile de riguare, o diploma de absolvent de gradinita, dar, si alte diplome si premii care au fost obtinute la Concursul judetean ‘Mici dar isteti’
( 4 diplome : Diana Gheorghe, Alina Milea, Bianca Iacob si Alexandru Ghita) si la Concursul judetean ‘Zambetul copilariei’ ( Bianca Iacob, premiul II – sectiunea ‘Arte plastice’ si Alina Milea, premiul III – sectiunea ‘Poezie’ ).
In cadrul ultimei serbari, recitarea poeziilor ‘De gradinita ma despart’ , ‘Adio, gradinita!’ si mai ales interpretarea montajului muzical-literar ‘Adio, gradinita!’ , au provocat curgerea ascunsa sau pe fata a unor lacrimi fierbinti din ochii copiilor, al parintilor, al bunicilor, si de ce sa nu recunosc cinstit, si ai mei, lacrimi in care se amestecau bucuria, speranta si cel mai sigur un strop de parere de rau acum la despartire. Numai acum, la sfarsit, parintii au realizat cat de repede a trecut timpul, cat de mari au crescut copiii, dar si ce sarcini complexe urmeaza sa fie rezolvate de copii cu sprijinul lor.
Si pe aceasta cale doresc din inima sa le transmit copiilor din ultima mea promotie a anului 2008, sanatate, impliniri alaturi de familie si succes la scoala. Sa ramana aceiasi copii ascultatori si buni la invatatura, ascultandu-si viitorii dascali asa cum m-au ascultat pe mine!"

In satul Darvari apartinand comunei Ciorogarla din judetul Ilfov, am fost invitata de doamna Anisoara Gheorghe, responsabil al Gradinitei cu Program Normal nr.2 si secretar general al fundatiei "Sfantul Ierarh Calinic" sa particip la serbarea de sfarsit de an sustinuta de copii care si-au luat ramas bun de la sistemul de invatamant prescolar.
La sfarsit, atunci cand cei mici se infruptau cu sucuri si dulciuri sarbatorind cu veselie dar si cu o unda de regret incheierea unui ciclu de viata si inceperea altuia nou, mai complex, am stat de vorba cu doamna Anisoara Gheorghe care mi-a povestit cu ochii in zare :
"Activitatea mea ca educator dateaza din anul 1978 cand am fost repartizata la aceasta gradinita. Eram fericita. Intotdeauna am iubit oamenii si mai ales copii. Aveam numai 19 ani, dar totusi am avut si maturitatea de a indruma pe cei mici din prima mea serie pe drumul cunoasterii si al educatiei. Cheia succesului intr-o meserie este ‘Omul potrivit la locul potrivit’, in sensul ca modestia, calmul, dragostea de semeni si o buna pregatire profesionala iti pot oferi satisfactia muncii depuse si realizari deosebite.
La inceput, aici la gradinita, au fost numai doua grupe de prescolari ( mijlocie si mare ). Apoi, odata cu trecerea timpului, numarul copiilor inscrisi a crescut, iar in prezent sunt trei grupe de prescolari ( mica, mijlocie si mare – pregatitoare ).
Uite-i ce frumosi sunt!
In cei 30 de ani de activitate mi-au trecut prin ‘mana’ multe generatii, iar parintii ultimelor promotii mi-au fost si ei elevi. Acum sunt mandra. Mi-am putut aduce si eu aportul la formarea lor.
Pentru ei, si numai pentru ei am avut ambitia si vointa sa-mi continui si aprofundez studiile. In anul 2006 am absolvit Colegiul de institutor cu profilul invatamant primar, iar anul acesta voi absolvi Facultatea de pedagogie.
Pentru mine era suficient. Absolvisem Liceul pedagogic, ma casatorisem, aveam deja un copil… Dar pentru ei , pentru toti acesti copii minunati care calca pragul gradinitei, mi-am dorit mai mult. Suntem in Mileniul III, am fost acceptati in Comunitatea europeana, nivelul pregatirii copiilor din Romania terebuie sa fie de o inalta calitate.
I-ai vazut cum au evoluat la serbare pe scena improvizata in curtea conacului boieresc unde, prin bunavointa doamnei Viorica Lupas, ni se permite sa organizam diverse activitati ori de cate ori avem nevoie si timpul este favorabil ? Cantece, poezii, dansuri populare si clasice au fost prestate cu mult talent de copii in fata parintilor si a celorlalti invitati care i-au aplaudat cu frenezie.
Serbarea reprezinta de fapt o demonstratie a ceea ce copiii au reusit sa-si insuseasca pe parcursul intregului an scolar : socializare cuprinzand reguli din Codul bunelor maniere, sa interactioneze deprinderi si comportamente din viata sociala.
Cantecele si poeziile de ramas bun anilor petrecuti in gradinita au fost prezentate cu lacrimi in ochi de copii grupei pregatitoare. Imbratisarile si incurajarile au readus zambetul, iar diplomele, cartile de povesti si portofoliile oferite in final drept amintire au sters si ultima umbra de tristete. Le doresc din suflet drum bun si drept in viata."

Niciun comentariu:

Crezul