
Ca zi naţională însă, 1 decembrie a fost proclamată de abia în 1990, după căderea sistemului comunist. Din 1877 până în 1947, aniversarea statului era pe 10 mai, dată de referinţă pentru monarhia constituţională din România. Pe 10 mai 1866 Carol I depunde jurământul de credinţă în faţa Parlamentului. La 10 mai 1877 România îşi proclamă indendenţa, iar peste patru ani, la aceeaşi dată, Carol I a fost încoronat Rege al României. În 1948 ziua naţională a devenit 23 august. O dată istorică importantă, dar nu în sensul pe care i l-a dat propaganda comunistă. Pe 23 august 1944 România ieşea din alianţa cu Germania nazistă. Stabilirea zilei naţionale pe 1 decembrie a stârnit controverse şi, chiar şi acum, la 21 de ani de când sărbătorim ziua naţională în prima zi de iarnă, apar nemulţumiri. Unii susţin că 10 mai este o dată mult mai semnificativă pentru statul român, decât 1 decembrie. Cei contrariaţi de decizia din 1990 de a stabili ziua naţională în prima zi de iarnă aduc în discuţie şi mult discutata teamă a primului preşedinte al României, Ion Iliescu, faţă de reinstaurarea monarhiei. Cu doar câteva zile înainte de parada de pe bulevardul Kiseleff din Capitală, Senatul a votat propunerea legislativă care prevede declararea zilei de 10 mai - Ziua Independenţei, ca zi de sărbătoare naţională. Decizia finală va fi dată de Camera Deputaţilor, iar dacă se va adopta, vom mai avea o zi liberă.