Cateva zeci de „carti” – fiecare compusa din cinci pana la 15 foi de plumb si legata cu inele de plumb – ar putea fi cele mai vechi scrieri crestine existente, de aproape 2000 de ani. Descoperite intr-o vale arida si izolata din nordul Iordaniei, undeva intre anii 2005 si 2007, aceste lucrari ar putea schimba total viziunea actuala asupra destinului lui Iisus si a modului in care s-a nascut crestinismul.
Artefactele au fost gasite, se pare, absolut intamplator, in doua nise dintr-o grota, una dintre nise fiind marcata cu sfesnicul cu sapte brate, menorah – stravechiul simbol religios al evreilor. Un beduin iordanian a deschis nisele, scotand la iveala ceea ce ar putea fi o serie de relicve extrem de rare ale crestinatatii. Aceasta este opinia oficiala a guvernului iordanian, care sustine ca piesele de plumb ar fi fost scoase ilegal din tara si duse in Israel de catre un alt beduin.
Acesta, de origine israeliana, neaga ca ar fi furat artefactele, afirmand in schimb ca familia lui le detine de peste o suta de ani, in vreme ce autoritatile iordaniene au precizat ca vor depune eforturi pentru repatrierea relicvelor. Directorul Departamentului Iordanian de Antichitati, Ziad al-Saad, este de parere ca lucrarile ar fi fost realizate de adeptii lui Iisus, intr-un interval de cateva decenii de la crucificarea lui. „Este poate o descoperire mai importanta decat cea a manuscriselor de la Marea Moarta, poate chiar cea mai importanta din istoria arheologiei.” Cartile sau „codicele” au fost probabil turnate in plumb, inainte de a fi legate cu inele. „Paginile”, majoritatea de marimea unor carti de credit, contin texte in ebraica veche.
Unul dintre putinii savanti occidentali care au vazut si fotografiat artefactele este britanicul David Elkington, specialist in arheologie si religie, liderul echipei care incearca sa readuca straniile documente intr-un muzeu iordanian. „Este ceva extraordinar, daca ne gandim ca aceste carti ar fi putut apartine primilor sfinti ai Bisericii”, afirma Elkington. „Documentele vorbesc despre venirea lui Mesia. In jumatatea superioara a uneia dintre coperti se observa sfesnicul cu sapte brate, imagine interzisa strict la evrei, deoarece menorah se gasea doar in cel mai sacru loc din Templu, in prezenta lui Dumnezeu. Prin urmare, asocierea acestor imagini reprezinta o trimitere la legitimitatea avuta de Iisus din partea lui Dumnezeu.”
Pe o alta coperta apare clar o cruce, pe fundal, alaturi de un mormant care ar putea sa fie al lui Iisus, dincolo de care se inalta zidurile Ierusalimului. Cea mai relevanta caracteristica a desenului este crucea de forma literei T – folosita de romani pentru rastigniri. „Evident, se vorbeste aici despre crucificarea unui crestin, petrecuta in afara cetatii”, considera Philip Davies, profesor emerit de istorie la Universitatea Sheffield.
Margaret Barker, o autoritate in domeniul istoriei Noului Testament, precizeaza ca locatia descoperirii indica o origine crestina, nu evreiasca: „Stim ca au existat doua grupuri de refugiati care au parasit Ierusalimul de teama persecutiilor, fugind spre est.” Un alt element venit in sprijinul originii crestine a artefactelor ar fi referirea facuta in Apocalipsa Sf. Ioan Teologul, la existenta unor „carti pecetluite” – precum cele gasite in pestera iordaniana. Dar cel mai relevant aspect pare a fi descoperirea unei imagini deosebit de familiare: un tanar cu barba si par lung si carliontat. Dar, dupa ce foaia de plumb pe care portretul a fost schitat a stat inchisa intr-o pestera din Tara Sfanta timp de doua mii de ani, detaliile s-au estompat fiind greu de determinat.
Privit insa intr-o anumita lumina, nu sunt dificil de observat semnele din jurul capului personajului infatisat, care par a reprezenta o coroana de spini. Specialistii considera ca ar putea fi primul portret al lui Iisus Hristos, posibil sa fi fost creat in timpul vietii celor care l-au cunoscut personal, poate chiar de unul dintre acestia. Sub figura reprezentata apare un rand de text inca nedescifrat, in ebraica veche. In mod uluitor, urmatoarea placuta contine cuvintele „Salvatorul lui Israel” – una dintre putinele fraze descifrate pana acum.
