Chisinaul il declara persona non grata pe ambasadorul român si reintroduce regimul vizelor

Republica Moldova l-a declarat astazi persona non grata pe ambasadorul român la Chişinău şi a reintrodus regimul obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români,a anunţat preşedintele Vladimir Voronin într-o întâlnire cu membrii guvernului, ai societăţii civile şi cu preşedinţii de raioane, transmite NewsIn. Deocamdată, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti român păstrează o tăcere totală, refuzând să confirme, infirme sau să reacţioneze la aceste informaţii.După protestele în masă de la Chişinău, în cadrul cărora au fost expuse lozinci privind unificarea României cu Moldova, Chişinăul a decis să introducă regimul de vize pentru România. "Noi am decis să introducem regimul de vize cu România. Mai mult, ambasadorul României în Moldova a fost declarat persona non grata", a declarat preşedintele moldovean Vladimir Voronin la întreverea de la Guvern."România este implicată în toate aceste procese, însă răbdarea are limitele ei. Îi cunoaştem pe autorii acestor evenimente, dar, în parte, ei au fugit", a declarat Voronin miercuri. El a spus că "sponsorii cei mai bogaţi" ai tulburărilor de la Chişinău au părăsit ţara şi că au fost arestaţi 118 organizatori ai violenţelor."Influenţa României este simţită foarte serios şi se simte mâna serviciilor secrete", a mai spus Voronin. Printre organizatorii evenimentelor el a numit "agenţii economici cu capital penal, foşti politicieni care doreau din nou să ajungă la putere, precum şi cei care nu au reuşit să ajungă în Parlament".Şeful statului moldovean, al cărui mandat a expirat marţi, a avertizat că autorităţile Moldovei vor aplica forţa în cazul în care se vor repeta evenimentele de marţi de la Chişinău, când protestele opoziţiei s-au transformat în dezordine în masă. Vladimir Voronin a adăugat că i-a avertizat pe liderii din opoziţie despre consecinţele posibile. "Am încercat să nu admit vărsarea de sânge în astfel de situaţii în anii '89 şi '91, când am fost ministrul afacerilor interne. Însă ieri am fost la limită, când a fost necesar să iau o decizie în acest sens. În continuare pot fi adoptate măsuri corespunzătoate, dacă evenimentele se vor repeta. Puterea are dreptul să le adopte conform legii", a declarat preşedintele la întrevederea de la Guvern la care presa a fost invitată selectiv.Practic, prin măsura reintroducerii vizelor, Republica Moldova denunţă un acord în acest pe care îl semnase cu Uniunea Europeană la sfârşitul anului 2007. Măsura este însă unilaterală şi nu este urmată de niciun act formal, au declarat pentru NewsIn surse de la Chişinău. Măsura vine pe fondul închiderii punctelor de trecere vamală, constatată practic încă de marţi seară.La sfârşitul anului 2007, Comisia Europeană şi Chişinăul au semnat un acord care prevede facilitarea regimului vizelor în spaţiul Uniunii Europene pentru cetăţenii moldoveni, prin acest document Chişinăul obligându-se să ridice regimul vizelor pentru toate statele UE, inclusiv pentru cele două nou intrate, România şi Bulgaria.Documentul prevedea, de asemenea, posibilitatea ca România să acorde gratis vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Acordul de facilitare a vizelor prevede eliberarea vizei în maxim zece zile pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, perioadă care poate fi extinsă până la 30 de zile, şi doar în două zile în regim de urgenţă. Pentru cetăţenii moldoveni se menţine preţul de 35 de euro la taxa pentru eliberarea vizei, faţă de 60 euro pentru alte state. În acelaşi timp, acordul prevede posibilitatea ca România şi Bulgaria să nu perceapă taxe pentru procesarea cererilor de viză naţională de scurtă durată pentru cetăţenii Republicii.Graţie acordului, sunt eliberate gratis vize pentru un număr semnificativ de categorii de cetăţeni - copii, studenţi, tineri până la 18 ani, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti, participanţi la activităţi culturale şi sportive, şoferi internaţionali, pensionari, etc. Mai mult, pentru aceste categorii de persoane, inclusiv oameni de afaceri, au fost simplifcate documentele necesare a fi prezentate în cazul solicitării vizelor. De asemenea, persoanele care călătoresc sistematic pe teritoriul statelor UE vor putea beneficia de vize cu intrare multiplă, cu un termen de valabilitate extins (1-5 ani), fiind aplicat principiul "bona fidae".Moldova liberalizase deja regimul obligativităţii vizelor pentru cetăţenii Uniunii Europene, dar introdusese obligativitatea vizelor pentru România ca măsură de reciprocitate, după ce Bucureştiul a fost nevoit să impună vize moldovenilor ca o precondiţie înainte de aderarea la UE.

Tinere Talente - Maria Dinulescu

Maria Dinulescu, s-a nascut la Ploiesti, la data de 2 mai 1981.

In 1987 a inceput studiile la scoala generala Valenii de Munte, pe care a absolvit-o in 1995. Din 1995 pana in 1999 a invatat la Colegiul National Nicolae Iorga din Valenii de Munte. Din 1999 a continuat studiile la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I.L.Caragiale - Bucuresti (sectia Actorie Teatru si Film - clasa prof. dr. univ. Sanda Manu -Ion Cojar). Andromaca din piesa Troienele, de Euripide a constituit rolul de absolvire al Mariei Dinulescu.Actrita este pasionata de teatru, dans, astronomie si fizica cuantica.

Cartile ei preferate sunt Jurnalul fericirii, Nicolae Steinhardt.

Dintre actori simpatizeaza pe: Edward Norton, Victor Rebengiuc, iar dintre actrite pe Naomi Watts.

Filmul sau preferat este Mulholland Dr., in regia lui David Lynch.Scurtmetrajele lui Catalin Mitulescu in care a jucat Maria Dinulescu, au facut-o cunoscuta pe actrita. Lungmetrajul, Camera ascunsa, l-a determinat pe partenerul sau din film, starul american Rutger Hauer, sa afirme in urma replicii primite de la actrita, ca aceasta va fi o mare actrita. Prezicerea lui Hauer pare a fi adevarata. Maria Dinulescu a filmat in pelicula realizata in coproductie la Studiourile Media Pictures, "Blood in chocolate", care il are ca protagonist pe starul francez Olivier Martinez. Desi in acest film nu a jucat alaturi de Martinez, Maria a avut de jucat o scena foarte grea, in care trebuia sa fie mancata de un lup.Actrita a jucat si intr-un film de lungmetraj semnat de Adrian Sitaru.

Dupa ce a descoperit pasiunea pentru teatru si televiziune, Maria Dinulescu a jucat in telenovele, alaturi de actori renumiti, si a fost asistenta coregrafului Razvan Mazilu.

Maria a avut placerea de a interpreta roluri in doua dintre peliculele regretatului regizor Cristian Nemescu, si anume: Poveste la scara C si California Dreamin’(nesfarsit). Cea de a doua pelicula a fost premiata la Cannes, la sectiunea Un Certain Regard, unde, din nefericire regizorul Cristian Nemescu nu a putut sa fie prezent, el pierzandu-si viata intr-un accident de masina.

Pe parcursul Festivalului de la Cannes, Maria Dinulescu a obtinut cinci oferte pentru posibile contracte de la producatorii din Hollywood, Italia si India. Actrita se afla in discutii cu regizori romani, pentru doua proiecte de lungmetraj.

PREMII:

• 2007 – California Dreamin’ – Festivalul de la Cannes, sectiunea Un Certain Regard

• Palme D'Or - pentru scurt metraj la Cannes cu Trafic

• 2003 - Poveste la scara C - Marele premiu la New York University International Student Film Festival USA, marele premiu la BRNO Film Festival Cehia, premiul special al juriului la interfilm BerlinFilm Festival Germania, premiul special al juriului la Art Film Festival Bratistlava Slovacia, cel mai bun scurt -metraj Zagreb Croatia, premiu pentru scenariu la NovoMesto Film Festival Slovenia, cel mai bun film studentesc Costinesti, Cel mai bun film studentesc la Alternative, Targu Mures

• 2002 - 17 minute intarziere si Poveste la scara C - premiu interpretare CineMaIubit • 2002 Dust - Premiul pentru imagine la Locarno si Mentiune Locarno si in 2003 Mentiunea Juriului la Fano

• 2002 - 17 minute intarziere -selectionat official la Cannes, premiul pentru imagine, regie, sunet, interpretare feminina si masculina, marele premiu la CineMaIubit• 2001 - Bucuresti - Wien selectionat oficial Cannes

"Cea mai buna actrita" la Buenos Aires - Maria Dinulescu

Pelicula Pescuit Sportiv este filmul de debut al regizorului Adrian Sitaru si a avut premiera mondiala la a 65-a editie a Festivalului de Film de la Venetia. Pentru performanta sa, Maria Dinulescu a primit aprecieri si din partea publicatiilor Hollywood Reporter si Variety. Astfel, rolul Anei din Pescuit Sportiv a fost categorisit ca fiind unul foarte dificil, iar jocul actritei a fost apreciat ca fiind unul “fascinant si efervescent”. Scenariul filmului regizat de Sitaru urmareste secvente din viata unui cuplu in criza, care ajunge intr-o situatie limita dupa accidentarea unei tinere. Cei doi decid sa ascunda acest lucru, renuntand la principii. Din distributie fac parte Ioana Flora, Adrian Titieni, Maria Dinulescu si Catalin Ungureanu. Scenariul si montajul sunt semnate tot de Adrian Sitaru.
Distins cu premii la festivalurile internationale de film de la Venetia, Salonic, Estoril si Palm Springs, Pescuit sportiv este difuzat in cinematografele romane, din 13 februarie.
In noiembrie 2008, actrita Maria Dinulescu a castigat de asemene, 'Premiul pentru cea mai buna actrita' la Festivalul de Film de la Salonic.Maria Dinulescu a intrat in atentia publicului in anul 2003, cand Traffic unul dintre primele scurt metraje in care a jucat, a castigat Palm D’ Or la Cannes. Pelicula care a adus-o inapoi la Cannes a fost California Dreamin’ (endless), cu care a castigat premiul 'Un Certain Regard in anul 2007'.
Pana acum, Maria a jucat in peste douazeci de scurt metraje, reclame si video clipuri. De asemenea, ea a jucat in cateva seriale de televiziune si in douasprezece lung metraje, iar in sapte dintre ele a avut rolul principal. Maria Dinulescu a lucrat cu regizori ca Radu MIhaileanu, Catalin Mitulescu si Cristian Nemescu, iar dintre partenerii ei de film se numara, printre altii, Rutger Hauer, Armand Assante, Anthony Delon si Guillaume Depardieu.
Trofeul festivalului argentinian a fost obtinut de filmul portughezului Miguel Gomes, Aquele Querido Męs de Agosto. La festival au mai participat filmele romanesti Boogie si Elevator.

Despre dumnezeiestile slujbe

Cand vorbim despre dumnezeiestile slujbe si luam parte la ele, uitam de cele doua laturi ale lor: noi cre­dem ca am mers la biserica pentru ca astazi, acum, sa ne amintim de cutare sau cutare intamplare din viata Domnului, din viata Nascatoarei de Dumnezeu sau din vietile sfintilor.

Si totusi, Sfanta Biserica ne spune ca dumnezeiestile noastre slujbe, praznuirea noastra nu es­te numai aducere-aminte, ci participare cat se poate de efectiva, de autentica, posibila doar prin dumnezeiestile slujbe, la evenimentele cu pricina.Si nu numai ca luam parte la ele, ci dumnezeiestile slujbe au o insemnatate maxima si pentru lumea intrea­ga, pentru intregul Univers. Pe langa asta, la fiecare praznic bisericesc iau parte si alte madulare ale Trupului lui Hristos: "cele de Sus cu cele pamantesti impreuna praznuiesc".

Iata, aceste doua momente - momentul continuita­tii dintre dumnezeiestile slujbe si Univers, si lumea in­treaga, iar apoi unirea noastra cu lumea de Sus - sunt anume cele doua temelii pe care ne putem impartasi de cele mai presus de lume, de vesnicie, aici, in lumea de jos.

Atunci cand in dumnezeiestile slujbe, in cantarile noastre ne adresam nu numai credinciosilor, nu numai oamenilor, ci intregului Univers, atunci, potrivit intele­gerii bisericesti, acestea nu sunt numai cuvinte, ci sensul autentic al impartasirii in Dumnezeu.

Cand cel dintai om a pacatuit, prin insusi acest fapt a adus pacatul in lume, in faptura lui Dumnezeu, care era preaplina intr-o asemenea masura de frumusete si de bine ca insusi Ziditorul o admira. Aducand pacatul in lume, el s-a legat singur de lume, si acum se leaga mereu de ea prin faptul ca intruna pacatuieste. De aceea, Sfanta Scriptura ne aminteste ca omul este legat de lume, de aceasta natura, pe care a molipsit-o si continua sa o molipseasca de pacat.

In acel moment cand se savarseste Ingroparea Man­tuitorului si noi stam inaintea mormantului Sau, cand nu mai este loc pentru vorbe impodobite, pentru ca este vorba de plansul asupra Domnului insusi, uitam ca nu traim deloc in acele vremuri cand Iosif cu Nicodim il ingropau pe Domnul, si, luand parte din tot sufletul la dumnezeiasca slujba, duhovniceste savarsim impreuna cu ei ingroparea aceasta. Atunci rasuna cu o putere deo­sebita cuvintele troparului: "O, munti si dealuri si mul­timile oamenilor, plangeti si va tanguiti toate impreuna cu mine, Maica Dumnezeului vostru".

Astfel, Biserica, in numele Maicii Domnului - sau, mai bine zis, Maica Domnului, prin glasul Bisericii - cheama natura si oamenii sa planga pentru Fiul si Dum­nezeul ei, Ce zace in mormant.

In Marea Sambata, a carei slujba imbina in sine si mormantul, si invierea, cand inca stam inaintea mor­mantului lui Hristos si totodata ascultam istorisirea evanghelica despre faptul ca femeile mironosite n-au gasit trupul Domnului in mormant, Biserica striga cu mare indraznire, la inceput catre ingeri, iar apoi catre ceruri si catre ape, catre soare si catre stelele cerului, ca­tre foc, catre ger si arsita, catre roua si catre bruma si, in cele din urma, catre fiii oamenilor: "Domnului cantati-I si-L preainaltati pe El intru toti vecii".

Si acestea toate nu sunt de ornament, nu sunt ex­presie a unor concepte abstracte, caci inaintea morman­tului Mantuitorului gura amuteste, caci chiar la aceas­ta slujba cantam in loc de Heruvic: "Sa taca tot trupul omenesc, si sa stea cu frica si cu cutremur, si nimica pamantesc intru sine sa nu gandeasca".

Nu, ci aceasta este credinta Bisericii. Biserica crede ca omul este legat in chip nedespartit de zidirea lui Dum­nezeu: daca el se veseleste si salta, daca el se curateste, impreuna cu el traieste si se bucura, in acelasi ritm du­hovnicesc, faptura toata. Dumnezeiestile slujbe nu au caracter exclusiv uman, nu-i privesc numai pe oameni - ele se savarsesc pentru intreaga lume si afla ecou in intreaga lume. Acest aspect este de cea mai mare insemnatate.

Cand intri in biserica, mai intai de toate te simti par­te a naturii vesnice - esti cea mai desavarsita dintre fap­turi, cununa zidirii, dar esti legat in chip nedespartit de tot restul zidirii si, savarsind dumnezeiestile slujbe, le savarsesti anume in calitate de parte, de cununa a zidirii lui Dumnezeu.

In ziua Dumnezeiestii Aratari - Botezul Domnului, cand in toata lumea, prin sfintirea aghiasmei mari "firea apelor se sfinteste", se sfintesc si toti cei care beau aghiasma mare: credin­ciosi si necredinciosi, oameni si animale. Este un loc remarcabil din slujba Dumnezeiestii Ara­tari, loc care pentru un om cu putina credinta poate repre­zenta o foarte mare sminteala. Este vorba de troparul adre­sat Botezatorului Ioan, care se canta la sfarsitul Ceasurilor.

Sfanta Biserica isi da seama de faptul ca se afla in pragul Botezului Domnului, care acum se savarseste in Biserica din nou, ca urmeaza marea sfintire a Iordanu­lui, nu sfintirea particulara a apei din biserica. Pe cine sa cheme pentru a savarsi praznuirea? Bineinteles, pe cel ce a savarsit-o si mai inainte, pe cel ce L-a botezat pe Domnul."Mana ta, care s-a atins de preacurat creste­tul Stapanului, prin care si cu degetul pe Dansul L-ai aratat noua, inalt-o catre Dansul pentru noi, Botezatorule, ca cela ce ai indraznire multa, pentru ca mai ma­re decat toti Prorocii a fi, de Dansul esti marturisit.

Si iarasi, ochii tai, care au vazut pe Preasfantul Duh ca in chip de porumbel pogorandu-se, ridica-i catre Dansul, Botezatorule, milostiv noua facandu-L, si vino de stai impreuna cu noi pecetluind cantarea si inainte facand praznuirea".

Daca credem in asta din toata inima, iar Biserica nu are in dumnezeiestile sale slujbe nimic din cele proprii lumii vremelnice, ci numai lucruri vesnice, sfinte, ade­varate - daca credem, repet, impreuna cu Biserica in toate acestea, cu ce cutremur urias si cu ce evlavie negra­ita trebuie sa ne apropiem de dumnezeiestile slujbe! Altcandva, de ziua Intampinarii Domnului, cerem ca fiica lui Fanuil, adica Ana Prorocita, sa vina la noi ca sa praznuiasca: "O, fiica lui Fanuil, vino, stai impreuna cu noi."

Praznicul Sfantului Grigorie Decapolitul, care s-a savarsit cu putina vreme in urma, vorbeste intr-unui din tro­parele canonului sau despre o atitudine identica fata de pomenirea sfintilor: "Astazi dimpreuna cu noi soborul Postnicilor si al Cuviosilor, al Patriarhilor si Prorocilor intru pomenirea ta, Fericite, se veseleste; praznuiesc im­preuna cu noi Apostolii si Mucenicii, cu care dimpreu­na pomeneste pe cei ce cu credinta te cinstesc, vredni-cule de minunare." Iata, aceasta legatura a noastra eu lumea de Sus, aceasta impreuna-saltare a celor ceresti si a celor paman­testi da uriasa putere cuprinsa in rugaciunea dumneze­iestilor slujbe.

Cei care se apropie de rugaciune din amandoua aces­te doua laturi, care cred ca dintr-una iau parte la dum­nezeiestile slujbe ca parte a lumii celei vazute, si nu sin­guri, ci dimpreuna cu toata natura, iar din cealalta atat cetele ingeresti, cat si soborul sfintilor se insotesc in praznuire cu noi - acestia inteleg cata indraznire are Biseri­ca; ei nu ii sta in fire sa spuna: "hai sa ne amintim cum a fost asta - cum S-a nascut Hristos, cum a fost botezat, cum S-a schimbat la fata, cum a fost vandut, rastignit si ingropat Domnul".

Ce-i drept, uneori se spune si asa: "adunandu-ne astazi, sa laudam pe cutare si pe cutare", in unele stihiri, canoane, tropare se canta: "veniti sa lau­dam pe cutare sfant", insa in cea mai mare parte Biserica spune altceva: "astazi este mai-nainte insemnarea bunei voiri a lui Dumnezeu..", "Fecioara astazi in biserica se aduce..", "acum toate s-au umplut de lumina, cerul si pamantul si cele de dedesubt: sa praznuiasca, dar, toata faptura invierea lui Hristos, intru Care s-a intarit" - glasuieste Canonul Pastilor.Astazi, nu atunci, candva, in aceasta vreme, in aceas­ta clipa, cand se savarseste slujba dumnezeiasca. Biserica are aceasta indraznire pentru ca in esenta sa ea nu este vremelnica, ci vesnica, este in afara de lume si mai pre­sus de ea.Biserica are indraznire deoarece nu numai noi savar­sim dumnezeiestile slujbe: noi, cei adunati aici repre­zentam (ca oameni) cea mai inalta parte a lumii vazute, dar credem si nadajduim ca puterile ceresti "impreuna cu noi nevazut slujesc", credem si nadajduim ca prin dumnezeiestile slujbe noi, in secolul XX, putem avea atingere, in luminarea rugaciunii, cu cele intamplate de­mult, putem avea atingere si impartasire de ele ca de vesnicie.Tocmai aceasta legatura cu lumea de Sus, lumea ne­vazuta, e cel mai mare lucru care face din dumnezeies­tile slujbe nu simpla comemorare, nu simpla traire psihologica (care, oricat de buna ar fi, este vremelnica si individuala), ci vesnicie, care-i uneste pe toti si toate - lumea vazuta si cea nevazuta - si aici, in biserica, acei oameni care nu au trait atunci cand s-au savarsit ace­le evenimente mari de demult iau parte acum la ele, se impartasesc de ele ca de vesnicie.

Aceasta impartasire se infaptuieste (intr-o masura sau alta) dupa masura ones­titatii cu care am trecut prin "scoala" de aici. Trebuie sa ne scolim aici, sa ne educam auzul, vazul, mirosul, pipa­itul, gustul in conditiile starii mai presus de lume, mai presus de vreme. Tocmai despre conditiile acestea voi vorbi data viitoare.

Denia Acatistului Bunei Vestiri

Deniile, slujbe specifice Postului Mare Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt slujbe unice in serviciul liturgic ortodox.
Deniile pot fi considerate slujbe specifice Postului Mare deoarece sunt savarsite numai in doua saptamani ale acestuia si anume: in saptamana a cincea (Denia Canonului celui Mare, respectiv Denia Acatistului Bunei Vestiri) si a saptea (Deniile din Saptamana Patimilor - incepand cu seara Floriilor pana vineri seara, inclusiv). Cuvantul "denie” vine de la slavonescul "vdenie” si inseamna priveghere sau slujba nocturna. Denia este de fapt slujba utreniei care se savarseste in ajun, seara. Nu trebuie confundata cu privegherea care se savarseste in ajunul praznicelor mai importante.
Acatistul ca gen imnografic
Acatistul (de la gr. Akathistos) este un imn de lauda alcatuit din 13 condace si 12 icoase, care descriu si maresc episoade din viata si minunile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ale Maicii Domnului sau ale unor sfinti. In sens propriu, cuvantul "akathistos” inseamna "a sta in picioare“, ceea ce indica faptul ca cei ce ascultau acest imn nu stateau in genunchi (care este un alt fel de sedere), ci drepti, in picioare. Acatistul are la origine condacul bizantin, un poem alcatuit din 18-24 de tropare sau strofe, fiecare cu cate 20-30 de versuri, aranjate in acrostih (in ordinea alfabetica greceasca), fiecare strofa avand acelasi numar de silabe si aceleasi accente ca si prima strofa. Aceste tropare erau precedate de o strofa aparte, ce avea in comun doar glasul (nu si melodia) si refrenul. Reprezentantul prin excelenta al acestui gen imnografic foarte cultivat in literatura bizantina este Sf. Roman Melodul, in cantarile caruia condacul bizantin atinge dezvoltarea maxima si perfectiunea.
Acatistul Bunei Vestiri - origine si autor
Cel mai vechi imn de acest gen care s-a pastrat in intregime in cartile de ritual (Ceaslov si Triod) si se intrebuinteaza inca in serviciul bisericii, in extensiunea lui de odinioara, este Acatistul Bunei Vestiri sau al Maicii Domnului, care se citeste in cadrul Deniei din seara de Vineri din Saptamana a cincea a Postului Mare. Acesta reprezinta o inflorire a poeziei liturgice, nici o alta compozitie neegaland-o prin frumusete si popularitate la crestinii ortodocsi pana in zilele noastre. Acatistul Bunei Vestiri a servit ca model pentru numeroase imnuri liturgice alcatuite mai tarziu in cinstea sfintilor sau a unor sarbatori, care, desi iau forma si extensiunea condacelor de odinioara, nu se mai numesc condace, ci acatiste.
Acatistul Bunei Vestiri reprezinta un oficiu votiv pentru eliberarea cetatii si un imn centrat in principal pe Buna-Vestire. Multa vreme sinaxarele i-au atribuit redactarea patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII ) in urma salvarii Constantinopolului de invazia persilor si avarilor din 7 august 626. Istoria consemneaza cum puternica flota asediatoare a fost distrusa de o furtuna starnita in mod neasteptat, dupa ce patriarhul Serghie a organizat o procesiune cu Vesmantul Maicii Domnului si cu icoanele lui Hristos si ale Maicii Sale pe zidurile orasului. In semn de multumire pentru nesperatul ajutor, s-a facut priveghere la Biserica Vlaherne, unde patriarhul ar fi compus acest imn spre lauda Fecioarei Maria, considerata aparatoarea bizantinilor. El doar a ales acest imn, considerandu-l cel mai expresiv pentru scopul sau, si l-a rededicat Fecioarei Maria pentru a marca minunata biruinta.
Pana nu de mult savantii moderni, bazati mai cu seama pe pe analiza atenta a textului pareau sa fi ajuns la un consens in ce priveste atribuirea imnului Acatist lui Roman Melodul. Recent insa, specialistii inclina sa impinga datarea compunerii lui inca inainte de Roman Melodul.
Acatistul Bunei Vestiri si randuiala tipiconala a Postului Mare
Praznuirea eliberarii miraculoase a Constantinopolului cantata impreuna cu Acatistul a fost transferata la inceputul secolului VIII, de pe 7 august pe 25 martie, de catre patriarhul Gherman in virtutea legaturii intime a acestui imn cu Buna-Vestire. In secolul IX, patriarhul Metodie (842-847), sau, dupa alte surse, patriarhul Fotie (858-886) a deplasat inca o data aceasta praznuire a Acatistului intrand si in randuiala tipiconala a Postului Mare.
Acatistul Bunei Vestiri este un imn de lauda si multumire adresat Fecioarei Maria, alcatuit din 13 condace (astazi, condacul este doar o strofa scurta) si 12 icoase (strofa mai lunga, ce dezvolta tema condacului, sub forma stihurilor ce incep cu exclamatia "Bucura-te!“).
Impreuna cu acatistul se canta canonul Bunei Vestiri, alcatuirea lui Iosif Imnograful, care-i imprumuta unele expresii si ii este asemanator prin forma, amplificand salutarea ingerului ("Bucura-te!") si legand de ea expresii antinomice ce exprima realizarea in Fecioara Maria a prefigurarilor Vechiului Testament si caracterul neinteles al intruparii.
In acest sens, Maica Domnului este numita "noul rai", "scara lui Iacob", "marea" care l-a inghitit pe faraonul spiritual, "piatra" din care a tasnit apa care i-a adapat pe evrei in pustie si "stalpul de foc" care i-a calauzit, "pamantul fagaduit" si "mana", "rugul aprins", "lana acoperita de roua a lui Ghedeon", "sfesnicul", "vasul cu mana" si adevaratul "cort al marturiei" etc.
Canonul este cantat impreuna cu "irmoase" care nu sunt insa ale lui Iosif, ci sunt atribuite Sfantului Ioan Damaschinul. Acestea au cunoscut un foarte mare succes in imnografia bizantina, fiindca le regasim adeseori intrebuintate in cult sub forma catavasiilor Bunei Vestiri. Acest adaus a permis in acelasi timp afirmarea clara a legaturii Acatistului cu praznicul Bunei-Vestiri si proiectarea acestuia din urma in inima ciclului liturgic mobil.
Motivul introducerii citirii Acatistului in timpul Postului Mare il constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci si invatatura mariologica si hristologica pe care o cuprinde, in nasterea feciorelnica fiind recapitulate si realizate toate figurile Legii si ale Profetilor, caci ea este realizarea Marii Taine a scopului mai inainte de veci al lui Dumnezeu cu privire la creatia Sa.

NOUL COD PENAL PROMOVEAZĂ TURISMUL PEDOFIL IN ROMANIA

Este binecunoscută preocuparea internaţională privitoare la combaterea traficului cu minori, abuzurilor sexuale împotriva minorilor sau a pornografiei cu minori. Numai în ultimii ani au fost adoptate mai multe convenţii internaţionale în aceste domenii, fără a mai pune la socoteală numeroase alte documente internaţionale: rezoluţii, recomandări, rapoarte etc. vizând aceeaşi temă.
Pe de altă parte, statele au adoptat fiecare cele mai potrivite măsuri legislative pentru a combate aceste fenomene nocive, încât şi cele mai liberale ţări în privinţa relaţiilor sexuale au luat măsuri severe atunci când e vorba de protecţia minorilor.
Confruntată cu acelaşi gen de probleme şi asaltată periodic de incursiuni ale pedofililor din străinătate, România a introdus la rândul său sancţiuni penale drastice pentru abuzurile sexuale asupra minorilor, pornografia infantilă sau traficul de minori.
În aceste condiţii este stupefiant să constatăm că noul cod penal aduce o serie de ”inovaţii” prin care deschide breşe importante în protecţia minorilor contra abuzurilor sexuale.
Pe lângă faptul că în proiectul noului cod penal se prevăd pedepse mai reduse pentru abuzurile sexuale contra minorilor decât în codul penal actual, pe lângă faptul că sunt complet dezincriminate relaţiile sexuale dintre minori, inclusiv incestul între ei, noul cod penal oferă adevărate favoruri pedofililor.

Vom fi scanati corporal

Persoanele care calatoresc vor fi scanate corporal conform unei decizii a Administratiei pentru Securitatea Transporturilor din USA, iar masura este propusa spre aplicare si UE, deci , implicit....Romaniei, asa cum s-a intamplat si in cazul pasapoartelor biometrice.
Ca un cosmar iesit din filmele de la Hollywood [ tot mai multe filme, considerate altadata de fictiune, se demonstreaza a deveni realitate imediata ! ] , cetatenii vor vi, dezbracati electronic si controlati, totul in numele combaterii terorismului.
Administratia pentru Securitatea Transporturilor din USA, a prezentat "perfomantele" unui asemenea aparat de scanare corporala, care a fost deja instalat pentru Aeroportul din Salt Lake City, Utah. Tehnologia folosita, duce la penetrarea hainelor, si daca doriti sa vedeti cum va arata imaginea voastra proiectata de aceste aparate [ nu stim inca daca radiatiile emanate de ele sunt sau nu de natura sa afecteze sanatatea celor scanati ].

Noul Cod Civil - Copiii pot sa-si dea parintii in judecata

Noul Cod Civil, aflat in dezbaterea Comisiei Speciale pentru analiza Codurilor, ridica multe probleme de ordin social, parlamentarilor-juristi care lucreaza la acesta.

La art. 511 care este denumit " relatiile sociale ale copilului", se propuse de catre persoanele care au elaborat Codul Civil, ca parintii sa NU poata impiedica sau cenzura

- corespondenta

- legaturile sociale si personale

Ale copiilor minori cu " orice alte persoane straine" afara de membrii familiei.Senatorul Urban Iulian a propus amendarea acestui text de lege, si asta pentru ca , mai ales dat fiind avansul tehnologic din zilele noastre, copii minori [ si aici vorbim de copii intre 1 si 14 ani cand un minor dobandeste capacitate limitata de exercitiu al drepturilor civile ] pot intra in tot felul de relatii sociale dubioase cu personaje din mediul infractional, care pot sa le modifice radical comportamentul. De asemenea, in cazul corespondentei, avand in vedere faptul ca se defineste ca si corespondenta inclusiv " corespondenta scrisa pe suport material, SMS, e-mail, telefon, etc" s-ar ajunge in situatia in care, parintele nu ar avea de exemplu voie sa "cenzureze" discutiile purtate de copil pe numele de telefon cu tarife foarte mari; ori, raspunderea patrimoniala pentru plata daunelor si a facturilor de telefon uriase, revine parintilor, astfel incat, este aberant sa impiedici parintii, sa nu poata cenzura si limita aceste contacte sau corespondenta a copiilor minori cu persoane fizice sau juridice straine.

S-a admis amendamentul senatorului Urban astfel incat parintii pot sa interzica aceste lucruri copiilor sub 14 ani de zile.

Insa, a ramas in vigoare, un alt text de lege, care da posibilitatea copiilor, indiferent de varsta, sa isi dea in judecata parintii, pentru tot felul de "nemultumiri"; de exemplu, un copil care va fi nemultumit ca nu este lasat sa mearga in tabara, sau la film, va putea sa isi dea in judecata parintii la instanta tutelara... Sincer insa transformam familia si raporturile de familie, cam prea mult, intr-o afacere in care toata lumea se judecata cu toata lumea !

Ziua Internationala de Constientizare a Autismului (2 Aprilie)

Joi, 2 Aprilie, cu ocazia Zilei Internationale de Constientizare a Autismului, in cadrul campaniei "Impreuna invingem autismul!" vor fi organizate o serie de evenimente pentru cresterea gradului de cunoastere a acestei afectiuni in Romania.

Pe 2 Aprilie, in parcul Coltea va fi montat un puzzle sub forma de funda alaturi de copii, parinti, voluntari si sustinatori.

Funda puzzle este simbolul campaniei internationale de constientizare a autismului.

Puzzle-ul reflecta misterul si complexitatea autismului, culorile si formele variate reprezinta diversitatea oamenilor si a familiilor care se confrunta cu aceasta afectiune.

Funda, insa, are o luminozitate care semnifica speranta - speranta ca prin cresterea constientizarii autismului si prin interventia timpurie si tratamente adecvate, persoanele cu autism sa aiba o viata implinita.

Piesele puzzle vor contine informatii despre autism si vor fi montate in 4 orase din tara:

- Bucuresti: ora 11:00, Parcul Coltea, Piata Universitatii (iesirea de metrou spre Spitalul Coltea)

- Craiova: ora 14:00, Piata publica, Mihai Viteazul

- Iasi: ora 10:00, Piata Palatului- Timisoara: ora 10:00, Piata Operei

Aflati mai multe informatii despre toate activitatile campaniei pe site-ul http://www.invingemautismul.ro/

Campania "Impreuna invingem autismul!", care se desfasoara in perioada noiembrie 2008 - aprilie 2009 este initiata de Fundatia Romanian Angel Appeal, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile impreuna cu partenerul oficial, Fundatia Vodafone Romania.

Initiatori locali: ANCAAR Craiova, Asociatia "Inca o Sansa" - Iasi, autism.gamara.ro - Timisoara si Asociatia Copiilor cu Autism "Dincolo de Cuvinte" - Timisoara.

Ziua de 2 Aprilie este declarata Ziua Internationala de Constientizare a Autismului - World Autism Awareness Day (WAAD) din data de 18 decembrie 2007 de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin rezolutia 62/139, initiata de Statul Qatar.Rezolutia World Autism Awareness Day incurajeaza toate statele membre ale Natiunilor Unite sa ia masuri pentru cresterea constientizarii autismului in randul societatii si sa incurajeze diagnosticul precoce si interventia timpurie. Totodata, este manifestata profunda ingrijorare cu privire la incidenta crescuta a autismului in randul copiilor din toate regiunile lumii si la consecintele si provocarile acestei incidente in ceea ce priveste dezvoltarea.

Organizatii partenere: Step by Step – Gradinitele Bambi, Fundatia Children in Distress - Bucuresti, Fundatia “Pentru Voi” - Timisoara, Centrul pentru Educatie Incluziva "Paul Popescu Neveanu" Timisoara, Fundatia Rubin, ANCAAR Iasi, Asociatia Puzzle Romania, Asociatia Parintilor cu Copii cu Autism Bucuresti sector 6, AEGEE Timisoara, Help Autism Now Society USA.

Sustinatori: 2activePR, Bucuresti Mall, Plaza Romania, Casa de Productie 4 Proof Film, Cocor MediaChannel, Curtea Veche, Fan Courier, Iulius Mall, Librariile Humanitas, Libraria Carturesti Timisoara, Opera Nationala Romana Timisoara, Primariile din Bucuresti, Craiova, Iasi si Timisoara, Zoom TV.

Un ultim omagiu - Marga Barbu

Marga Barbu s-a născut pe 24 februarie 1929, la Ocna Şugatag, în judeţul Maramureş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1950 şi a debutat trei ani mai târziu, în filmul "Nopţii gornistului".Şi-a câştigat popularitatea odată cu seria deschisă, în 1966, de filmul "Haiducii", în care a interpretat rolul cârciumăresei Aniţa. Spre sfârşitul anilor '70, la dorinţa mai-marilor din Cultură de a da o replică românească filmelor "western spaghetti" cu Clint Eastwood, a fost pus la punct proiectul filmului "Drumul oaselor", care avea să lanseze un personaj emblematic pentriu cariera lui florin Piersic, Mărgelatu. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu, soţul Margăi Barbu, iar actriţa a primit unul dintre rolurile principale - Agata Slătineanu. După "Drumul oaselor", au urmat alte cinci filme cu acelaşi Mărgelatu şi aceeaşi Agata Slătineanu exersând urmăriri, împuşcături şi multe cascade în preajma Revoluţiei de la 1848. Marga Barbu a fost recompensată cu două premii ACIN, în 1968 şi 1971, iar în 2004 a fost decorată de preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul naţional “Serviciu Credincios” în grad de cavaler, distincţie oferită pentru întreaga activitate artistică, în care a bifat roluri în peste 30 de filme.După 1990, nu a mai jucat în niciun film, în special din pricina vârstei înaintate şi a problemelor cu inima.Şi-a clădit cariera pe roluri în serii antologice pentru cinematografia autohtonă, câştigându-şi renumele de adevărată doamnă a "western"-ului românesc.A murit astazi, la Spitalul de Urgenta Floreasca Bucuresti, din cauza unei afectiuni cardiace severe, a declarat directorul spitalului, Claudiu Turculet.Se internase în spital în urma cu o saptamâna.